Cenaclul I.L. Caragiale

Dincolo de pod
Există un deal
Pe care este scris
Cu lumină :
Aici se va odihni
Poetul
Ioan Vintilă Fintiș

Dar o voce
Din lăuntrul cerurilor
Murmură:

Nu
El va veni la mine
Pentru că va fi primul
Care va învia

Ioan Vintilă Fintiș

IN MEMORIAM
Ion Stratan (1 octombrie 1955 – 19 octombrie 2005)

”Pământ vinovat”

”Pământ vinovat” este o selecție de autor din primele șase volume ale poetului Ion Stratan, apărută la Editura ”Premier”. În volum s-a optat pentru poemele mai restrânse, de cel mult o pagină, tensionate afectiv, lăsând deoparte poemele experimentale, prezente în ultimele volume. Volumul a apărut în 2004, în penultimul an de viață al poetului, care a plecat dintre noi în anul următor (la 19 octombrie 2005). Lansarea a avut loc la Sala ”Nichita Stănescu” a Bibliotecii Județene ”Nicolae Iorga” din Ploiești. La opera poetului, deținător al premiilor Uniunii Scriitorilor și Academiei Române, s-au referit atunci prof. Nicolae Boaru, directorul instituției, și Ion Bogdan Lefter, istoric și critic literar, directorul revistei ”Observator cultural”, președintele Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (ASPRO) și profesor universitar. 

”Vina” Pământului

            În intenția – mărturisită – a autorului, titlul ”Pământ vinovat” numește, în primul rând metafizic, ”vina” Pământului de a ne fi făcut muritori și, în al doilea rând, ”culpa” omenirii de a nu-și găsi liniștea, de a naște mereu nuclee de tensiune, atât la nivel planetar, cât și în fiecare țară în parte. Nu mai departe este vina de a fi suportat dictaturile, în corolar cu învrăjbirea, violența și vulgaritatea care se nasc la nivel social și interpersonal.

Iată, întru edificare, un fragment din ”Ieșirea din apă”, poem care dă și titlul volumului de debut al poetului (apărut în 1981). ”A fost o revoltă/ nimic nu se întâmplă/ dum – dum dezarmați își bat singuri cu pumnul un glonț în tâmplă”

În cuvântul său, Ion Bogdan Lefter, s-a referit la ”Generația 80” (căreia îi aparține și Ion Stratan), generație care ”continuă să apară drept cea mai apropiată și mai  activă, acoperind toate genurile literare. Este un fenomen despre care s-a scris inclusiv polemic, iar polemica nu s-a încheiat”.

”Efectul Stratan”

Ceea ce ne oferă cărțile lui Stratan este o poezie ”specială” (IBL), ”conceptul, sensul ei fiind cel al reformulării în  perspectivă post–modernă a tuturor problemelor literaturii”. Lefter regretă lipsa, până acum, a unei ”interpretări de  ansamblu a operei poetului ploieștean. La Ion Stratan se poate vorbi despre un aspect <magnific> al poeziei. Poemele nu par să aibă structuri de coerență”, în sensul că ele posedă o unitate lexicală de ton ”neologistic” sau ”arhaistic”, situându-se, mereu, în aceeași arie lingvistică și lexicală.

În Ion Stratan co–există demonul construcției, post modern, și demonul exprimării libere, neîngrădite, moderniste. ”Cu forța evidenței, e un poet de mare talent”. Criticul a mai remarcat la Ion Stratan ”ușurința cu care combină cuvintele, face să se ciocnească registrele lingvistice, modelează tropi”. El concluzionează: ”Mesajul lui Ion Stratan este chiar jocul limbajului, scamatoria cu cuvintele, pe care el o oferă. Din acest punct de vedere, l-aș asemăna cu celălalt mare prestigiditator, poet al jocurilor cu structuri fixe, Serban Foarță. Dar poezia lui Ion Stratan nu este structurată în sonete, glose ș.a.m.d. Este un șuvoi, un fluid”. Dar – am îndrăznit să afirmăm, la Ion Stratan cuvintele sunt mijloace, nu scopuri. Foarță este un instrumentalist. La poetul timișorean asistăm, într-adevăr la o paradă a cuvintelor. Eufonia e un scop. La Ion Stratan cuvintele nu ies din rectiliniul paginii.

Alt optzecist, Traian T. Coșovei, semnala odată ”formula densă, cristalizată, de o sobrietate arctică a poeziei lui Ion Stratan”. Coșovei îi reproșa că ”vrând să fie cât mai criptic, Stratan riscă să devină abstract, rarefiat”, faptul fiind considerat un ”păcat pentru densitatea ideatică a versurilor sale, cât și pentru încărcătura lor emoțională de mare intensitate”. Dar tot Coșovei consideră ”remarcabilă (în poezia lui Ion Stratan) forța de a sensibiliza abstracțiunile”. Este ”efectul Stratan” care nu va înceta să-i tulbure pe cei care se vor apleca asupra operei sale.

                                                                                                                    Leonida Corneliu CHIFU

SEARA DE ASEARĂ SAU CÂTEODATĂ SE ÎNTÂMPLĂ ȘI AȘA

O seară literară de mijloc de septembrie nu se ratează niciodată, mai cu seamă când programul anunțat s-a dovedit a fi, ca și alte dăți, incitant, plăcut, surprinzător. Chestiunea lipsei de spațiu, apărută în ultimul moment din cauze obiective, nu ne-a descurajat, astfel încât ne-am ascultat cu interes unii pe ceilalți, cu muzica aproape de surdină, la o lungă masă amenajată pe terasa Restaurantului Ochiul Magic.

》 ULTIMA POEZIE/CREAȚIE LITERARĂ s-a desfășurat sub pana inspirată a colegilor: Ana Nedelcu („Corp poem” versuri din secțiunea „A scrie cu trupul” a volumului de debut „DonQuijotisme…”), Luminița Luminita Bratu („Nevermore” versuri inspirate de poemul lui E.A. Poe), Emilia Luchian („Fantoma verii”, „Nu aleg”- versuri) și Mihail Ivănescu („Dansul cocoșulului” – proză).
》 LECȚIA DE POEZIE a adus în fața auditoriului creațiile sensibile ale poeților Magda Isanos, „Capricii” (Luminița Bratu) și Thomas S. Elliot „Marină”, „Miercurea cenușii”(Emilia Luchian).

》11 MINUTE DE ISTORIE, prin expunerea și preocuparea Emiliei Luchian, ne-a introdus în epoca domnitorilor Constantin Brâncoveanu, Petru Cel Mare și Dimitrie Cantemir. Lectora a folosit scrierile istoricului Nicolae Iorga încercând să descifreze tainele unui pact care ar fi trebuit să pecetluiască o înțelegere a domnitorilor români cu țarul Rusiei, în speranța unei eliberări de vasalitatea cu Imperiul Otoman. Am aflat astfel că singurul semnatar din partea țărilor române a fost Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu eschivându-se cu înțelepciune acestui pact, considerat probabil o abilă capcană.

》 CINEMARTOR ne-a dezvăluit de această dată universul filmelor lui Federico Fellini. Gabriel Comanroni, lectorul obișnuitei rubrici de cinema a cenaclului, face un periplu prin arta acestui reputat scenarist și regizor italian. Începând cu „Dolce Vita”(1960) și terminând cu ultimul său film „Glasul Lunii”(1990), filmele lui Fellini au provocat și au schimbat fața cinematografiei tradiționale influențând viziunea cinematografică a secolului trecut. Inimitabil și distinctiv, descris ca fiind o influență majoră de personalități precum Ingmar Bergman, Stanley Kubrick, Martin Scorsese, Bernardo Bertolucci și Rainer Werner Fassbinder, Federico Fellini (1920 – 1993) este recunoscut ca fiind unul dintre cei mai mari și mai inspiraționali cineaști din toate timpurile, Fellini devenind mentorul unora dintre cei mai faimoși regizori care au făcut parte din generațiile ce l-au urmat (Martin Scorsese, Woody Allen, François Truffaut, Peter Greenaway, Bob Fosse, Francis Ford Coppola, Giuseppe Tornatore, Lina Wertmüller și Spike Jonze).
În pauză, Gabriela Petri ne-a împărtășit emoția participării ca spectator la două din spectacolele incluse în Festivalul Teatrelor Naționale din Republica Moldova și România, desfășurat recent la Chișinău.

Editor: Liviu Ioan Manole

Seara de aseară a Cenaclului I.L. Caragiale, sub egida Asociației 24 PH ARTE, s-a desfășurat în căldura potolită și lumina blândă a unei zile de sfârșit de vară. Amfitrionul întâlnirii a fost Leonida Chifu, protagonista serii fiind Luminița Bratu. Ședința, purtând titlul celui mai recent volum de versuri al colegei noastre „Castele pe marginea frigului”, a fost găzduită sub cupola generoasă a Centrului cultural „Sfântul Antim Ivireanul”, aparținând Protoeriei Ploiești Nord, situat pe B-dul Independenței.

》La rubrica CEL MAI RECENT POEM/CEA MAI RECENTĂ CREAȚIE ne-au delectat cu sensibile creații în versuri: Adrian Frone (Salvare de Ostrogoți, Mistrețul alb), Toma Damaschin (Poeme fără titlu), Luminița Bratu (Potop), Maria Bem (Gânduri, Viața-i lungă și frumoasă- glossă).
》LECȚIA DE POEZIE a integrat versuri de poetul Gellu Naum, poemul Ascunderea.

》În cadrul rubricii „11 MINUTE DE ISTORIE”, Emilia Luchian ne-a făcut un cunoscută participarea la Cursurile de vară ale Universității Populare „Nicolae Iorga”, Vălenii de Munte – Ediția a LXXI-a și ne-a prezentat un scurt rezumat al evenimentului.

În programul primei zile a atras atenția conferința Acad. Georgeta Filitti: Contribuții aduse cunoașterii operei, personalității și programului național al lui Nicolae Iorga. Realizări editorial. Conferențiara a subliniat că ilustrul Nicolae Iorga, prin părerile politice interne și externe, este mai actual ca niciodată, a amintit de „tradiția încremenită undeva ” a românilor, cu reacțiile neașteptate de care sunt în stare față de semenii lor, neuitând să evidențieze lipsa fondurilor din munca de cercetare. A reamintit aspecte mai mult și/sau mai puțin pozitive ale lui Iorga despre familia regală. Nu a uitat frumusețea „Jurnalului de călătorie”, care te învață să mergi acolo.

O altă conferință, Realități sud-est europene în contextul agresiunii ruse în Ucraina, prezentată de Prof. univ. dr. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, s-a bucurat de mare interes la public. Printre numeroasele aspecte prezentate( instabilitate politică, posibilitatea continuă de conflagrații, etc.), cel referitor la globalizarea – care a făcut ca SUA și statele occidentale să cucerească lumea prin tehnologii moderne – s-a întors ca un bumerang provocând o veritabilă undă de șoc în economia occidentului.

Ultima zi a evenimentului a cuprins expuneri remarcabile în cadrul colocviului Evoluția unitară a limbii în spațiul românesc.

Acad. Valeriu Matei: Limba și literatura română în Basarabia în anii de după 1989
Nicolae Băciuț – Limba română – praguri lirice
Gheorghe Chivu – Normele limbii române literare. Istorie și actualitate
Ioan Vulpescu – Identitate și cultură în spațiul românesc: a vorbi cu și despre români în Europa tuturor. În expuneri conferențiarii
au subliniat necesitatea recuperării și menținerii identității naționale precum și protejarea limbii române de incluziuni nefericite, prin educație și cultură, susținute neobosit.
În încheiere Emilia Luchian ne-a recitat două remarcabile poeme de Nicolae Băciuț (Lacrima luminii, Grădinar din Rai).

》Rubrica „CINEMARTOR” ne-a surprins și provocat în egală măsură cu alegerile colegilor noștri Gabriel Comanroni și Florin Manole.

Mar adentro – Marea dinlăuntru:o interogație cinematografică despre viață și moarte

Câştigător al premiului Oscar pentru Cel mai bun film străin (2005, Spania), Mar Adentro spune povestea adevărată a lui Ramón Sampedro Cameán, omul care s-a luptat, vreme de aproape 30 de ani, pentru dreptul său la moarte.

Cu: Javier Bardem, Belen Rueda, Lola Duenas, Mabel Rivera, Celso Bugallo, Clara Segura, Joan Dalmau, Alberto Jimenez, Tamar Novas. Producător: Fernando Bovaira Scenariul:Alejandro Amenabar, Mateo Gil Muzica: Alejandro Amenabar, cu colaborarea lui Carlos Nunez. Scenograf: Benjamin Fernandez Coloana sonoră: Ricardo Steinberg

Regizorul Alejandro Amenábar, un maestru al narațiunii cinematografice, cunoscut pentru stilul său meticulous, crează cu mijloace specifice o atmosferă evocatoare a mării înfricoșătoare (simbol al libertății pierdute, un spațiu vast, visat dar de neatins) cât și claustrarea fizică și psihică a protagonistului. Tema eutanasiei, la prima vedere dificilă și incomodă e tratată de regizor cu respect și sensibilitate, protagonistul, Ramon Sampedro, fiind magistral interpretat de Javer Bardem. Scenariul este construit pe fundamentele unei morale profunde, explorând teme precum dreptul la moarte, demnitatea umană și dragostea în toate formele sale. Fără a cădea în sentimentalism facil și melodramă, regizorul prezintă complexitatea problemei, dând spectatorului dreptul la propria opinie.

Palmares: Oscar 2005 – pentru Cel Mai Bun Film Străin, Veneția 2004 – Leul de Argint, Veneția 2004 – cupa Volpi pentru Cel Mai Bun Actor – Javier Bardem, European Film Awards – Cel Mai Bun Actor, Cel Mai Bun Regizor, 14 premii Goya etc.

Înainte de a începe prezentarea filmului ales, și pentru că tema acestuia se leagă cumva de o parte din expunerea Emiliei Luchian, Florin Manole comentează sintagma „ideologiile nu mai contează”, reieșită din una dintre expunerile evenimentului de la Văleni: „Aceasta nu înseamnă chiar un lucru rău – pentru că oamenii chiar dacă fac rău își asumă acest lucru. Adevărul este o persoană, nu este un concept – dar câtă vreme credem acest lucru se vor tot naște ideologii. Orizontul cunoașterii depinde de orizontul metafizic.”

Procesul Goldman este filmul în care descoperim modul cum ideologiile înaintașilor pot influența caracterul urmașilor. Astfel personajul principal își asumă libertatea de a trăi și acționa sub influența ideologiei în care părinții acestuia au crezut și pentru care au luptat în mod sincer, deși duce un trai opus modestiei acestora.
Pierre Goldman este un evreu, activist nonconformist de extremă stângă, condamnat în primă instanță la închisoare pe viață pentru patru jafuri armate, dintre care unul s-a soldat cu moartea a două femei. Goldman își susține nevinovăția în acest din urmă caz și, în câteva săptămâni, devine un simbol al stângii intelectuale. Georges Kiejman, tânăr avocat, îi asigură apărarea. Dar relația lor devine curând tensionată. Goldman, eluziv și provocator, riscă pedeapsa cu moartea și face ca rezultatul procesului să fie incert. Personajul, care, în timpul procesului recunoaște jafurile de care este acuzat dar nu și cele două crime care i se atribuie, apare ca un om liber sau nebun, oscilând între schizofrenie și libertate. Intervine adesea în apărarea sa, punându-și în dificultate apărătorii. O secvență memorabilă, aceea în care este chemat ca martor tatăl său (cu speranțe și așteptări înșelate chiar de propriul fiu care rătăcește drumul) subliniază sentimentele acestuia de rușine, greu de ascuns. Procesul se termină cu absolvirea acuzatului de către jurați pentru vina omorului, această neașteptată metonimie aducând glorie justiției franceze. În încheiere, Florin Manole apreciază că „o minimă morală îl apropie de academism”.

Distribuție film: Arieh Worthalter, Arthur Harari, Nicolas Briançon, Regizor: Cédric Kahn, Franța, 2023

Palmares: Quinzaine des Cinéastes (Cannes 2023), Premiul pentru Cel mai bun actor (Arieh Worthalter) la Premiile César 2024

》În cea de a doua parte a întâlnirii noastre, a avut loc lansarea celui mai recent volum de versuri al colegei noastre Luminița Bratu, „Castele pe marginea Frigului”. În prezentare, colega noastră apreciază ca benefică perioada petrecută în mijlocul Cenaclului, din care face parte din anul 2018. În continuare ne dezvăluie că titlul inițial, „Iubiri pe marginea Frigului”, a fost ales cu sentimentul că media, tehnologia ne acaparează timpul datorat trăirilor reale. Invazia virtualului în viața cotidiană determină apariția confuziei între acesta și lumea reală și reprezintă una din temele importante abordate în versurile acestui volum. Virtualul nu mai poate fi oprit, aceasta este de necontestat. Dar mai poate exista poezia în virtual? Poeta își pune această întrebare, nu dramatizează și face față dilemei abordând o notă umoristică (Five o’ clock on line, Dualități virtuale, Robotica).

Poeta explică o altă temă: manifestarea frigului prin apropiata prezență a războiului, a fricii de pierderi umane, de dezastru nuclear(Urmuz, Strigăt- războiul dintre Hamas și Israel). O altă preocupare în temele acestui volum a fost realizarea unor pastișe după poeziile poeților preferați, în care predomină sentimentele de înfrigurare și tristețe(Pe urmele căprioarei, Decembre). Este prezentă tema dragostei, înconjurată de note de tristețe, incertitudine, neîncredere (Mai târziu, Generozitate, Fructul oprit. Volumul se încheie inspirat în notă optimist cu poemul Fără final(vindecare), ales să însoțească coperta de spate.

În postfața volumului, Gabriel Cojocaru remarcă motivarea unei atitudini moral-estetice ca rezultantă a unor trăiri, poemele se delimitează de stridență și vulgaritate, evidențiind atât exprimarea lejeră, curgătoare fără note forțate, cât și eleganța limbajului. Suferința e acceptată dar și bine camuflată de trăiri senine, poemele constituind „mici bijuterii”. În încheiere acesta conchide: „ Actualul volum demonstrează că drumul făcut de poeta noastră de la confirmare – afirmare spre consacrare a fost străbătut cu succes. Ceea ce îi dorim și acestei cărți!”

În încheiere, protagonista serii, Luminița Bratu, aduce mulțumiri poetului Ioan Vintilă Fintiș, prim cititor al volumului. Sfătuitor și călăuzitor al altor volume ale autoarei, este cel care a recomandat schimbarea titlului inițial prin înlocuirea cuvântului „Iubiri” cu „Castele”.

Asistența a aplaudat prestația poetei. Colegii de cenaclu au făcut aprecieri generoase. Maria Bem a considerat că Luminița Bratu s-a reinventat în acest volum, și se dezvăluie cu sinceritate. Emilia Luchian îl evaluează ca fiind cel mai bun volum al autoarei, evidențiază prezența tristeții versus speranță și expresivitatea poeziilor. Adrian Frone apreciază că tema comparației dintre real și virtual este mai puțin abordată, poeta dând dovadă de multă luciditate. În timpul discuțiilor s-a pus întrebarea: „ Ce emoție va trezi în rândul tinerilor?”, urmând ca Luminița Bratu, la recomandarea lui Florin Manole, să găsească răspunsul prin organizarea unei întâlniri în cadru juvenil. Plecând de la titlul acestui volum, Florin Manole amintește de „măreția frigului”, sentimentul cristal al lui Nichita.
Colega noastră ne-a făcut cadou volumul său cu autograf.

Au participat: Alice Neculea, Emilia Luchian, Maria Bem, Luminița Bratu, Gabriela Balaban, Doina Ofelia Davidescu, Gabriel Comanroni, Florin Manole, Cătălin Apostol, Adrian Frone, Florin Sălceanu, Dan Simionescu, Mihai Ivănescu, Dan Constantin, Leonida Chifu.

„Nu există patriotism fără patrimoniu!” Sub coordonarea Asociației 24 PH ARTE, președinte Ioan Vintilă Fintiș

Realizare afiș și cronică: Doina Ofelia Davidescu

Fotografii: Emilia Luchian, Doina Ofelia Davidescu, Gabriel Comanroni

Film: Dan Simionescu

Născut și crescut la Timișoara, orașul care m-a adoptat după absolvirea studiilor la Universitatea Națională de Muzică București a fost Ploiești.

Astfel, prin repartiție guvernamentală, la 1 septembrie 1974 am devenit profesor de chitară la Colegiul National Jean Monnet Ploiesti și, câțiva ani mai târziu, profesor de pian la Colegiul de Arta “Carmen Sylva” Ploiesti, Romania. Așa că, pentru mine, 2024 e an jubiliar. Împlinesc mâine exact 50 de ani de când m-am născut a doua oară. La Ploiești. Restul e doar fascinantul roman – nescris încă, dar trăit intens – al vieții mele.

Cu împliniri, cu deziluzii, cu trădări, cu idealuri dar și cu eșecuri, cu prietenii extraordinare, cu o familie de poveste, trei minunați copii și copiii acestora. Cu cărți scrise cu norocoase penițe de aur primite în dar de Înger. Cu arte peste arte, cu multă literatură. Cu concertele filarmonicii, cu Palatul Culturii, cu cenaclurile literare și arta fotografiei. Cu cei mai frumoși, tumultoși, nebuni ani ai vieții mele, dăruiți cu generozitate de orașul Ploiești continuați mai apoi, ca un miracol al șansei de împlinire, la București.

Din toate aceste motive și încă multe altele, magic de frumoase, îți mulțumesc, Ploiești!

photo © 2024 Ioan Mihai Cochinescu

Text / Foto Ioan Mihai Cochinescu

Fii tu!

Fii tu Soarele meu din zorii de zi,
Lumina ce lumea trezește din noapte;
Fii tu sarea mea din bucate,
Ce gust spornic dă vieții;
Fii bobul meu de grâu,
Ce-n pâine incolțește pentru vii;
Fii apa ce-n vas aduce lipsa setei,
Îndestularea naturii întinse pe glii!
Fii zborul rândunicii ziua spre cuibul plin;
Ajută marea să-si ogoaie talazul,
Și corabia sigur să-si afle rada,
Fii mersul albinei spre stup,
Plină de merindea din iarna!
Fii totul și în tot să fie unirea,
Unul e Unul și altul nu mai exista,
Iar noi suntem în El și totul e –
E aici și acum – fii tu totul!

Adrian Frone

Cenaclul literar “I.L.Caragiale” Ploiești în parteneriat cu Centrul cultural “Sf. Antim Ivireanul” Ploiești vă invită LUNI, 24 IUNIE să celebram împreună cum se cuvine ZIUA IEi, cu o dublă lansare de carte.

Invitate: o poetă, subsemnata – Ana Nedelcu și o prozatoare – Roxelana Radu.
Amfitrion: Ramona Müller.
Acompaniament muzical: Andreea Bianca Hanu.

Ora: 16:00
Locul: Centrul cultural “Sf. Antim Ivireanul” Ploiești – Bdv. Independenței, lângă Muzeul de Artă.

sub egida Asociației Culturale 24PHarte 24pharte.ro
Președinte: Ioan Vintilă Fintiş.
Secretari literari: Ramona Müller și Ana Nedelcu.
Nu există patriotism fără patrimoniu.

La rubrica ”Malaxorul de Cireșar” din revista ”Caietele Sivane” (egida USR), Tautan Viorel-Gheorghe remarcă, printre alte apariții editoriale ale colegilor de la Cercul Literar de la Cluj, și cea mai recentă Antologie literară a Cenaclului I.L.Caragiale, Ploiești ”Neuroni și endorfine”. Volumul a fost prezentat în cadrul primei Tabere literare a Cercului Literar de la Cluj „Uioara felix” din Ocna Mureș, realizată impecabil de către Emilia Poenaru Moldovan. Mulțumiri alese!

Cenaclul I.L.Caragiale Ploiesti sub egida Asociației 24PHarte
Nu există patriotism fără patrimoniu

Text: Ramona Müller.

https://caietesilvane.ro/wp-content/uploads/2024/06/iunie-siteu.pdf?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR07pEXPpW80aqSs9tWSbtzVsyASPa-qLAmx45nhbwvFUK1kRoKhpkD8m1s_aem_AZUazS4HdwWMrBtEJ0DnL8YFnaCcB2Bfn8UScxSr2C3FG3k_IbHa76h2gr-gyS1uk8kCfy8rYwwRUeyHRcFrZBU0

Cenaclul literar “I.L.Caragiale” Ploiești vă invită luni, 10 iunie într-o incursiune în lumea prozei, în cadrul lansării de carte “Cinci întâlniri cu diavolul și alte povestiri”, volum semnat de Raul Sebastian Baz. Evenimentul este asezonat cu porția de poezie și cu cea de film.

sub egida Asoc. 24pharte.ro – Nu există patriotism fără patrimoniu. Președinte: Fintiş Ioan Vintilă Fintiş. Secretari literari: Ramona Müller și Ana Nedelcu.

mă arunci
printre ierburi
unde raiul
ascuns
de umbre

pietrele gânduri
mă adună
în verbe secate
învelite în smalt
de metafore

mă ridic
beau răcoarea
din palme
în de doruri
îmbracată de timp

facând din
semnele mirării
port sub o sprânceană
cuvinte cu misterul
pictez răsăritul

sunt o fărâmă
de stea
sub o piatra
temporar locuiesc
unui …fir de nisip!

Ana Urma

CREION

Când cu genele smolite
Deschizi ochii tăi rotunzi,
Doruri cucere-mi rărunchii.
În creion tu nu auzi…

29 mai 2024, Dan Drăguș

În luna florilor, pe 27 mai, ora 17, vă invităm să trăim cuvintele în GRĂDINA INIMILOR, un recital de muzică și poezie din creația scriitoarei EVELYNE MARIA CROITORU!

Invitați:
• Evelyne Maria Croitoru, poetă, eseistă, cronicar literar, realizatoare de emisiuni TV de cultură, membră a Uniunii Scriitorilor din România
• Anca Roxana Constantin, actriță și specialist în marketing la Teatrul Național București
• Ion Marinescu Tzurlă, muzician, membru al Uniunii Muzicologilor și Compozitorilor din România
• Nicu Șandru, profesor de flaut, chitară și pian, instrumentist

Eveniment organizat de Biblioteca ”Județeană N.Iorga” Prahova și de Cenaclul literar I.L.Caragiale Ploiești, sub egida Asociației Culturale 24PHarte

Nu există patriotism fără patrimoniu

 Seara de aseară la Cenaclul Literar I.L. Caragiale – Ploiești 13.05.2024

Ședința s-a desfășurat la Filarmonica Paul Constantinescu – Ploiesti, gazda noastră primitoare. Programul a cuprins rubricile obișnuite. Pentru că a fost ZIUA DORULUI, la rubrica „Cel mai recent poem” ne-au delectat cu versuri inspirate: Sorana Brucãr („Dorul”, „Aripa recunoașterii”), Luminita Bratu („Zile ploioase”), Emilia Luchian („Taseografie” inspirată de titlul filmului lui Gabriel Comanroni) și Doina Ofelia Davidescu („Cumva”). „Lecția de poezie” a fost deschisă de Luminița Bratu, care ne-a prezentat un frumos și sensibil poem, „Lacrima templului” din volumul „Și valurile râd”, semnat de Ioan Vintilă Fintiș. Daniela Ionita ne-a provocat lecturând în traducere proprie, versurile cântecului „Gol”, prezentat în cadrul Concursului Eurovision de anul acesta de către reprezentantul Letoniei. Mesajul versurilor este asociat de către colega noastră cu viziunea postmodernistă a viitorului valorilor: un fir foarte subțire, deasupra unui hău adânc. Pornind de la acestea și considerând ca fiind de interes pentru audiență, Daniela Ioniță ne-a făct cunoscută pasiunea sa veche și puternică față de acest concurs, subliniind ca fiind destul de important impactul cultural, politic și social al acestuia asupra lumii de azi. Astfel că Cicero, care aștepta cu nerăbdare cele „11 minute de Istorie” pentru a ne desconspira sistemul alegerilor propriu epocii sale, a cedat cu eleganță Danielei Ioniță, timpul alocat istoriei.

Partea a doua a ședinței a fost rezervată integral colegului Gabriel Comanroni, care ne surprinde plăcut și provocator la rubrica sa, „ CineMartor”, cu propunerea filmului serial, în opt episoade, „Ripley”. Creat, scris și regizat de Steven Zaillian, după romanul polițist al Patriciei Highsmith. Interpretarea magistrală a lui Andrew Scott, intrat perfect în pielea personajului principal, Tom Ripley, depășește interpretările colegilor de breaslă din ecranizările anterioare. Tânărului sărac dar deosebit de ambițios i se oferă prin ceea ce putem numi „o ocazie unică a vieții” posibilitatea de a parveni într-un mod rapid și elegant către viața de huzur visată. Este angajat de un mare magnat să-i găsească și să aducă pe căi bune fiul risipitor, împotmolit într-un trai luxos, lipsit de griji, în fermecătoarea și însorita Italie. Job-ul i se potrivește mănușă lui Tom. Filmul realizat în alb și negru, dă note de mister, subliniază perfect drama, momentele cheie dar și caracterele personajelor. Elementul „noir” este sugerat accentuat în imagini fără echivoc. Astfel, dacă plouă, imaginea lui Tom reflectată de băltoacele de pe trotuar este sugestivă. Decorurile, imaginile și fiecare cadru al lui Robert Elswit amintesc de Caravaggio. Realismul, estetica și atmosfera noir a lui Alfred Hitchcock se regăsește în detaliile mici și evoluția personajelor. În încheiere, Gabriel Comanroni conchide că deși Replay este o adaptare americană, surprinde prin reamintirea farmecului cinematografiei italiene a anilor 60, creând un spectacol estetic inedit. Trailerul prezentat nu a făcut decât să confirme expunerea și să incite la vizionare.

„ZAȚ LA MICUL DEJUN”, un film de 17 minute, inspirat de piesa de teatru „Before Breakfast” a lui Eugene O’Neill, a continuat partea dedicată filmului. Realizat de Gabriel Verman/Comanroni, în colaborare cu Simona Onuțu, în rol principal. De la primele cadre, suntem invitați la viața netrucată a unui cuplu contemporan, cu probleme creatoare de abis. Personajul feminin surprinde prin conversația cu un interlocutor aparent absent. Decorul minimalist al unei garsoniere fără prea mare confort, de la ultimul etaj al unui bloc, este completat de imaginea dezolantă a teraselor și acoperișurilor de o monotonie tristă din jur. Imaginea răsturnată a pașilor desculți sugerează fără echivoc o viață dată peste cap. Repetarea cadrelor sugerează rutina nefericită, aducătoare de exasperări a luptei în doi, alimentată de spulberarea rând pe rând a speranțelor. Căderea luminii în filmul realizat în alb și negru, nu este întâmplătoare, scoate în evidență dramatismul. Finalul tragic, determinat de cavalcada reproșurilor, este un final al disperării, al ratării, inevitabil.

Filmul ne-a scos din zona de confort, ne-a emoționat, ne-a plăcut. După câteva secunde de tăcere, auditoriul prezent s-a animat într-o discuție interesantă. Daniela Ioniță a făcut referire la existențialismul lui Samuel Becket, subliniind că imaginea completează drama și acțiunea. A remarcat de asemenea că partenerul este prezent prin absență, iar tăcerea spune întotdeauna ceva. Doina Ofelia Davidescu a observat și apreciat concizia, concentrarea ideilor în cele 17 minute într-un „Multum in parvo”, autentic.

La poza de grup de la sfârșitul ședinței comentariile încă nu se terminaseră.

Au participat: Alice Neculea, Maria Bem , Luminița Bratu, Emilia Luchian, Daniela Ioniță, Gabriela Petri, Doina Ofelia Davidescu, Florin Oprea Sălceanu, Dan Constantin, Dan Simionescu, Mihail Ivănescu, Dan Manoliu, Chifu Leonida Corneliu, Gabriel Comanroni.
Foto/film: Gabriel Comanroni & Dan Simionescu

Sub egida 24pharte.ro
Președinte Ioan Vintilă Fintiș
Amfitrion Leonidas Chifu
Lector/realizator de film, Gabriel Comanroni.

Nu există patriotism fără patrimoniu

Luni, 13 mai, ședința de lucru a Cenaclului I.L.Caragiale – ora 17.00 la Filarmonica Paul Constantinescu