Film

Îți dai seama că a trecut timpul când stai pe canapea lângă fiica ta de 8 ani și ea ridică ochii din telefon doar ca să te întrebe:
-Tati, tu trăiai când a apărut Matrix?
Te pregătești să-i dai răspunsul pe care-l merită, dar te limitezi la un ”da, acum stai cuminte că tati se uită la televizor” și te prefaci absorbit de un film vechi. Vechi, de prin 2000.
Fiindcă veni vorba de telefonul Alecsiei mi-am amintit că în ultima săptămână de vacanță, am avut o probă că timpul nu a trecut de pomană. Vreo două zile, pur și simplu nu am avut cum să stăm cu fetele. Alecsia a venit cu ideea:
-Stau eu cu Sofia!
Ca și cum problema era doar Sofia, care nu putea sta nesupravegheată la 5 ani, nu și ea care abia a făcut 8!
Nu am cedat din prima zi. Sincer, eu am fost cel care a insistat să nu le lăsăm complet nesupravegheate. Am făcut ce-am făcut cu Silvana și unul dintre noi tot a ajuns acasă. A doua zi, cu inima strânsă, am lăsat fetele singure vreo jumătate de oră. Nu am fost om până n-a sunat nevastă-mea să-mi spună că a găsit totul în regulă.
Ziua a doua! Au stat singure vreo 45 de minute. De data asta, eu am fost cel care a ajuns acasă și a dat semnalul că (UF!) totul e bine!
În aceste intervale, telefonul Alecsiei în care, la începutul verii, am pus o cartelă a fost mai util decât o bonă care știe să facă și masaj thailandez.
Dacă era după mine, aș fi vorbit tot timpul cu ele sau măcar aș fi ținut telefonul deschis și, din când în când, l-aș fi lipit de ureche și aș fi ascultat ce e acasă.
Silvana mi-a retezat-o. Că nu e bine să simtă copiii că n-avem încredere, că le transmit un sentiment de frică… în fine, vorbea ca șefu’ de la parentingu’ netului, așa că am promis că nu le voi agasa.
Și am plecat de acasă. După 5 minute eram cu telefonul în mână. Dar n-am sunat. Am mai stat vreo 5 minute. Am căutat numărul Alecsiei în contacte. Dar nici acum n-am apăsat pe liniștitorul buton verde. Am mai stat vreun minut. Noroc că-s chel că altfel albeam în minutul ăla. Nu am sunat. Am intrat pe chat și am trimis un timid ”Sunteți ok?”
În astea 9 litere, un spațiu și un semn erau cele o mie de gânduri negre pe care și le poate face un părinte într-un minut.
Răspunsul nu venea. Vedeam în partea de sus a ecranului că ”Alecsia scrie…” dar nu venea niciun mesaj. După încă o pauză a apărut din nou: ”Alecsia scrie…” și canci mesaj.
Nu am mai suportat, degetul arătător se clătina deasupra desenului cu un telefon, amenințător ca privirea unei învățătoare care citește tema chiulangiului clasei. Atunci a venit un mesaj. O poză. Am deschis-o imediat.

Am privit-o cam o secundă și am înțeles imediat două lucruri: că timpul trece și că am fete mari!
A doua zi n-am mai sunat, n-am dat mesaje, dar n-am întârziat niciun minut după ce am terminat treburile. Cred că Silvanei îi păsa mai mult de încrederea în sine a fetelor decât de a mea, pentru că mi-a dat vreo cinci mesaje care spuneau cam același lucru: ”Ai ajuns?”
După ce am deschis ușa și am văzut că totul e în ordine, am lăsat să mai curgă câteva minute până să-i scriu ”Am ajuns.” Plănuiam să mai aștept vreo două minute până să tastez și un ”Totul e ok”, dar telefonul a sunat.
PS: Uite că m-am luat cu altele și nu am terminat povestea cu Matrix. Dar e prea dureroasă, nu mai pot acum, în prag de weekend. O sugestie e în titlul filei de Jurnal. Poate luni…

Alecu Racoviceanu

„Aniversarea”, ultimul film în care a jucat regretatul actor Mircea Albulescu, în regia lui Dan Chișu, va avea premiera internațională la cea de a 33-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Varșovia, care se va desfășura între 13 și 22 octombrie, informează un comunicat transmis joi.

Pelicula este selectată în Competiția oficială a festivalului alături de alte producții din Rusia, Polonia, Cehia, Franța, Turcia, Filipine, Georgia, Estonia, Slovenia și China.

“Filmul a avut o perioadă de post producție mai îndelungată decât altele la care am lucrat, de aceea mă bucur să îl văd ieșind la public. Sunt interesat să văd cum se raportează spectatorii din afara granițelor la povestea din film, care are un umor local destul de bine conturat, dar, în același timp, valențe perfect universale”, spune Dan Chișu, citat în comunicat. “Este un film despre credință și scriitura vine din ateul din mine”, afirmă Dan Chișu.

“Aniversarea” prezintă firul întâmplărilor ce au loc în casa lui Radu Maligan — fost om de bază al regimului de dinainte de ’89, care urmează să își serbeze împlinirea celor 94 de ani. Discuțiile celor adunați cu această ocazie, rude și prieteni de familie, generații diferite, ajung să tulbure evenimentul, situația devenind destul de complicată atunci când jumătate dintre oaspeți încearcă să îl convingă pe Radu să se spovedească unui preot, în timp ce restul invitaților consideră că nu poți forța pe cineva să acționeze contra voinței sale.

Mircea Albulescu este cel care îl interpretează pe Radu Maligan. Din distribuția filmului mai fac parte Simona Bondoc, Emilia Dobrin, Răzvan Vasilescu, Lucian Ifrim, Dana Voicu, Emanuel Pârvu, Mădălina Constantin, Frederic Fisbach, Dana Dembinski, Coca Bloos, Constantin Cojocaru, Adrian Păduraru, Papil Panduru, Mircea Andreescu, Rodica Lazăr, Mihai Constantin, George Remeș, Marian Râlea, Gheorghe Ifrim și Dan Hurduc.

Scenariul și regia sunt semnate de Dan Chișu, iar imaginea îi aparține lui Liviu Pojoni Jr. Producătorul filmului este Dan Chișu (Dakino Production), coproducători fiind Adrian Sitaru (4Proof Film) și Codin Maticiuc (WatchMe Productions).

Filmul este realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și va avea premiera în cinematografe pe 10 noiembrie.

Warsaw Film Festival este unul dintre cele mai prestigioase evenimente cinematografice din Polonia și unul dintre festivalurile de clasă A din lume, organizat în fiecare an de Fundația de Film Varșovia. Pe parcursul celor zece zile de festival au loc proiecții în cadrul diferitelor secțiuni, dar și întâlniri cu cineaști și un târg de film central-european. Fondatorul și directorul Festivalului este Stefan Laudyn, cunoscut om de cultură polonez.

P.C.

Festivalul Internațional de Film de Animație Anim’est aniversează în cadrul unui proiect special – Gopo ReAnimation Night – 60 de ani de când cineastul român Ion Popescu-Gopo a primit premiul Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes.

Cea de-a douăsprezecea ediție a Festivalului Internațional de Film de Animație Anim’est va avea loc în perioada 29 septembrie — 8 octombrie la Cinemateca Eforie, Cinema Elvire Popesco, Centrul CINETic, Expirat, Apollo111 și Carol 53.

Potrivit unui comunicat al organizatorilor transmis, joi, AGERPRES, bucureștenii vor avea posibilitatea să celebreze opera lui Gopo într-o manieră actuală, folosind tehnologii și forme de expresie noi.

Proiectul va fi compus din două părți, respectiv un program de scurtmetraje de animație premiate cu prestigioasa distincție la Cannes și un eveniment ce îmbină video mappingul (proiecții complexe pe suprafețe cu geometrie, volum sau forme neregulate) cu muzică live.

Programul de scurtmetraje va putea fi vizionat duminică, de la 18,30, și pe 7 octombrie, de la 16,30, la Cinemateca Eforie. Timp de 100 de minute, publicul va trece printr-o istorie a filmelor scurte animate premiate cu Palme d’Or începând cu anul 1955 până în prezent — animații care contextualizează opera lui Gopo, arătând că ea este perfect valabilă calitativ, și care o plasează în contextul evoluției curentelor, stilurilor și tehnicilor în animația mondială. Din program fac parte, alături de “Scurtă Istorie”, scurtmetrajul care i-a adus premiul Palme d’Or lui Gopo în 1957, o selecție de titluri, de la “Blinkity Blank”, în regia lui Norman McLaren, primul scurtmetraj de animație care a primit prestigiosul premiu la Cannes în 1955, “Balablok”, în regia lui Bretislav Pojar, regizorul ceh al cărui nume apare în palmaresurile celor mai importante festivaluri de film din lume, sau “La Traversée de l’Atlantique a la rame”, în regia lui Jean-François Laguionie, al cărui lungmetraj “Louise en hiver” este înscris în competiția Anim’est de anul acesta, până la ultimul câștigător al premiului, “Waves ’98”, regizat de Ely Dagher, care va fi prezent la festival în calitate de membru al juriului competiției de lungmetraj internațional și al competiției românești.

Evenimentul ce îmbină muzica live și video mappingul va avea loc pe 4 octombrie, de la ora 22,00, la Expirat. Celebrul personaj al lui Ion Popescu-Gopo va deveni un fel de master of ceremonies, dar și protagonistul unui show vizual și muzical, care va include o scenografie minimală — sfere care se transformă în planete sau cuburi care își schimbă forma și funcția narativă — folosită ca suport pentru proiecțiile care vor transforma spațiul în lumile create de Gopo. Realizatorii show-ului sunt Alexandru Ciubotariu, a.k.a. Pisica Pătrată, care va face o demonstrație de live drawing, și Alexandru Petroșanu și Matei Derșidan, de la studioul Les Ateliers Nomad, cei care se vor ocupa de video mapping. Cei care vor realiza muzica live din cadrul evenimentului sunt Codin Orășanu (synthuri), Sebastian Burneci (trompetă + synthuri), Radu Pop (tobe+percuție) și Vlad Ilicevici (chitară, bass).

Festivalul Internațional de Film de Animație Anim’est este organizat de Asociația Este’n’est, și finanțat de Centrul Național la Cinematografiei, Administrația Fondului Cultural Național, Uniunea Cineaștilor din România, Institutul Cultural Român și Fundația Japonia. Acest proiect cultural este finanțat în cadrul Programului cultural București Oraș participativ de către Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului București — ARCUB.

P.C.

Les films de Cannes a Bucarest organizează pe 21 octombrie, la ora 11:00, la Cinema Pro a doua ediție a evenimentului Managing Talents, continuând demersul festivalului de a sprijini actorii debutanți sau consacrați, indiferent de vârstă, în dezvoltarea lor profesională. Întâlnirea are ca obiectiv punerea a cât mai multor actori români în contact cu directori de casting renumiți, din întreaga lume.

În 2016, directori de casting și agenți precum Ilene Feldman sau Avy Kaufman, care au gestionat carierele unor celebrități ca Ryan Gosling, Colin Farrell, Terrence Malick, Angelina Jolie, Ang Lee, Robert Redford sau Steven Spielberg au discutat cu actorii și regizorii din România despre meseriile care îi pun în valoare — managerul, agentul sau directorul de casting. Anul acesta, Managing Talents aduce la București unii dintre cei mai activi directori de casting ai momentului: Frank Moiselle (Irlanda), Vicki Thomson (Marea Britanie), Nathalie Cheron (Franța), Elizaveta Shmakova (Rusia) , Victor Jenkins (Marea Britanie) și Richard Cook (Irlanda).

Workshop-ul de pe 21 octombrie 2017 este deschis deopotrivă actorilor consacrați, indiferent de vârstă cât și celor debutanți.

Formularul de înscriere, condițiile de participare și mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul filmedefestival.ro sau accesând acest link. Numărul patricipanților este limitat — 250 de locuri, iar taxa de participare este de 100 de lei.

Actorii interesați sunt invitați să realizeze o înregistrare video (self-tape) în engleză, franceză sau rusă (pe un text propus în pagina evenimentului) și să creeze link-uri de acces online către acest self tape și fișa lor din baza de date a unei agenții de casting — fișa conținând obligatoriu fotografii recente. Opțional, pot completa aplicația furnizând link-uri de acces online către un film de prezentare (reel), precum și către secvențe din filmele în care au jucat.
Perioada de înscriere este 27 septembrie — 8 octombrie. Toți participanții înscriși la workshop vor fi înregistrați automat în bazele de date ale directorilor de casting invitați la București.

Directorii de casting și organizatorii vor viziona self-tape-urile celor înscriși la workshop și, pe baza lor, directorii de casting vor selecționa un număr de circa 30 de actori care vor avea șansa unei întâlniri individuale cu aceștia în zilele de vineri 20 octombrie și, respectiv, duminică, 22 octombrie.
Structura workshopului:
11:00 — 11:45: Actori pentru actori — actori cu cariere internaționale, în dialog cu participanții la workshop, despre oportunitățile, particularitățile și condiționările unei cariere actoricești internaționale.
11:45 — 12:30: Ce așteptăm de la voi — ce așteaptă regizorii de la actori după întâlnirea la casting.
12:30 — 13:15: Ascultă directorii de casting — directori de casting experimentați vorbesc despre self tapes, tactici, oportunități și pregătirea pentru castinguri internaționale.
13:15: cocktail de socializare

Directori de casting invitați

Nominalizat de trei ori la premiile Primetime Emmy, Frank Moiselle a colaborat cu regizori renumiți precum Jim Sheridan, Joel Schumacher, Gillies MacKinnon și Neil Jordan și a lucrat pentru numeroase seriale de televiziune, printre care Ballykissangel, Tudors, Borgias și Vikings.

Din Marea Britanie vor fi prezenți Vicki Thomson, care a lucrat pentru numeroase producții TV multi-premiate inclusiv Broadchurch, Humans, Grantchester, Brief Encounters, The Last Kingdom, Episodes și Victor Jenkins (Victor Jenkins Casting Ltd.) pentru producțiile epice Troy și Alexander și nominalizat la premiile Artios alături de Kelly Valentine (VHJ Casting).

Nathalie Cheron lucrează pentru producții franceze și europene, colaborând cu unii dintre cei mai renumiți regizori europeni — Luc Besson, Olivier Assayas, Guillaume Gallienne, Frédéric Auburtin și americani — Robert Altman, Norman Jewison, Danny Huston, Des McAnuff și Doug Liman.

Elizaveta Shmakova și-a început cariera la Academia de Balet Vaganova, devenind curator pentru Teatrul Balșoi din Moscova și Teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg. Din 2002, este Director de casting pentru Studio Slon, unde lucreaza la producții rusești și internaționale.
 Workshopul este organizat în colaborare cu Richard Cook, unul dintre fondatorii agenției The Lisa Richards Agency, din portofoliul căreia fac parte actori precum Cillian Murphy, Aidan Turner, Pierce Brosnan, Vlad Ivanov. Richard Cook este și directorul artistic al Subtitle Film Fest, precum și fondatorul Cat Laughs Comedy Festival în Kilkenny, Irlanda, unul dintre cele mai importante festivaluri de comedie.

Actorii care vor intra în dialog cu participanții la Managing Talents sunt Nahuel Perez Biscayar (protagonistul 120 battements par minute, în regia lui Robin Campillo, film premiat cu Grand Prix — Cannes 2017), Dylan Smith (cunoscut pentru rolurile din 300, Total Recall, The Mummy), Valentina Lodovini (premiată pentru rolul Mariei din filmul Benvenuti al sud, în regia lui Luca Miniero) și Vlad Ivanov (unul dintre cei mai populari actori români ai momentului, cunoscut pentru rolurile din 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile — r. Cristian Mungiu, Polițist, adjectiv — r. Corneliu Porumboiu, Poziția copilului — r. Călin Peter Netzer și Câini — r. Bogdan Mirică).

Radu Muntean (Hârtia va fi albastră, Un etaj mai jos) și Cristian Mungiu (4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, După Dealuri, Bacalaureat) sunt cei doi regizori care vor susține cea de-a doua parte a workshop-ului din 21 octombrie
Managing Talents este un eveniment prezentat de BRD Groupe Société Générale, organizat cu sprijinul Spotlight European Film Festival și Subtitle.
Festivalul este prezentat de Orange România, partener de tradiție al evenimentului.
Susținut de: BRD Groupe Société Générale
Mașina oficială a festivalului: Renault
Cu sprijinul: Catena, Groupama Asigurări, Apa Nova, Silva
Cafeaua oficială a festivalului: Nespresso

Ediția a opta a Les Films de Cannes a Bucarest este organizată de Asociația Cinemascop și Voodoo Films și realizată în parteneriat cu Ambasada Franței și Institutul Francez din București.

Les Films de Cannes a Bucarest este un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, de Centrul Național al Cinematografiei și finanțat în cadrul Programului cultural București Oraș participativ de către Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului București ARCUB, cu sprijinul SACD / Société des Auteurs et Compositeurs Dramatiques și al Institutului Cultural Român.

Edițiile din cele 7 orașe sunt realizate cu susținerea: Brașov — proiect cofinanțat de Consiliul județean Brașov, Cluj-Napoca — proiect realizat cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Cluj-Napoca și cu susținerea Asociației Suedia, Sibiu — în parteneriat cu ASTRA Film Festival, Arad — cofinanțat de Centrul Municipal de Cultură Arad, Timișoara — cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara, Casei de Cultură a Municipiului Timișoara și Filarmonicii Banatul, Iași — cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași și al Ateneului din Iași și la Suceava — cu sprijinul Primăriei din Suceava.
Detalii: www.filmedefestival.ro
Ne puteți urmări pe Facebook: Les Films de Cannes a Bucarest
Pentru informații suplimentare despre Managing Talents, ne puteți scrie pe welcome@filmedefestival.ro

Mulţi români reproşează cinema-ului autohton că este anost: ei bine, iată că „Un pas în urma serafimilor”, debutul în lungmetraj al lui Daniel Sandu, nu este anost deloc şi explorează o lume nefamiliară, cea a unui seminar teologic ortodox, unde adolescenţi de-abia ieşiţi de pe băncile gimnaziului studiază să devină preoţi. Doar că nu prea le stă lor gândul la cele sfinte…
În centrul atenţiei este Gabriel (Ştefan Iancu), un adolescent adus de părinţi la seminar. Suntem în anii ’90, iar presiunea preoţirii devine curând evidentă: într-un deceniu cu o realitate economică mai mult decât sumbră, a fi preot este echivalentul bunăstării. Instantaneu este pusă în discuţie vocaţia: câţi dintre zecile de copii (pentru că, până la urmă, protagoniştii sunt nişte copii mai mari) vor să fie preoţi şi câţi sunt convinşi de insistenţele părinţilor. Faptul că zecile de elevi sunt păstorite de preotul Ivan (Vlad Ivanov, într-un nou rol negativ), manipulator şi lipsit de scrupule, creează imediat tensiune şi o întrebare captivantă: nu dacă, ci când şi cum îşi vor pierde puştii inocenţa?
Un pas în urma serafimilor nu se poate hotărî dacă este povestea unei maturizări sau o deconspirare a mijloacelor dubioase prin care biserica îşi măreşte puterea. Spectatorii vor prefera poate primul aspect, pentru că Sandu explorează ataşant ce se întâmplă în seminarul în care elevii au nevoie de bilet de voie de la pedagog pentru a ieşi în oraş. Este o lume închisă, plină de reguli, pe care locuitorii ei, îndemnaţi de hormoni şi spiritul de aventură specific vârstei, de-abia aşteaptă să le încalce.
Recunoaştem că ne-am fi dorit ca filmul să fie mai puţin indulgent cu aventurile “laice” ale protagoniştilor şi să se concentreze pe partea de “thriller de seminar”, care este şi inedită în cinema-ul nostru. Nu trece mult până când ne dăm seama de ironia titlului: serafimii, nume de alint pe care părintele Ivan îl foloseşte pentru elevi, sunt vârful ierarhiei angelice în teologia creştină. Sunt, practic, lumină pură. Serafimii părintelui Ivan mint şi chiulesc şi, dacă au dat vreodată dovadă de vreo înclinare către preoţie, aceasta este repede uitată printre atâtea ispite. Este o discrepanţă care spune multe despre biserică şi pe care ne-am fi dorit-o explorată mai tăios şi relevant în film.
Deşi ar fi putut fi mult mai scurt decât este, Un pas în urma serafimilor chiar merită o vizită la cinema. Combină eficient umorul cu suspansul uşor naiv al evoluţiei protagoniştilor şi descoperă câţiva tineri actori (printre ei, Ali Amir, Alfred Wegeman, Ştefan Mihai, Niko Becker) de care cu siguranţă vom mai auzi. Nu-i lipsesc replicile memorabile (una dintre ele este, după noi, replica anului în filmul românesc) şi oferă şi cea mai amuzantă secvenţă de confesiune văzută în ultimii ani la cinema. O secvenţă finală, cu imagini reale filmate pe vremea când Daniel Sandu urma cursurile unui seminar teologic, le va sugera spectatorilor fidelitatea cu care regizorul a adaptat realitatea în scenariu. El spune că 80% din ce se întâmplă în film este adevărat, iar asta nu face decât să arunce o nouă lumină asupra modului cum preoţii sunt pregătiţi, încă din adolescenţă, să devină lideri ai comunităţii.

Cinemagia

Una dintre cele mai iubite și cunoscute ecranizări din istoria cinematografiei românești, Moromeții, va avea parte de o continuare, la 30 de ani de la lansarea filmului regizat de Stere Gulea

Povestea familiei Moromete continuă. După 32 de ani, în comuna Talpa se filmează din nou. Pelicula „Moromeţii 2” continuă acţiunea uneia dintre cele mai iubite producţii din cinematografia românească. Tot în regia lui Stere Gulea, filmul are o distribuţie de excepţie. Personajele lui Marin Preda sunt jucate de Horaţiu Mălăele, Ana Dogaru şi Iosif Paştină.

Ulița din Talpa, județul Teleorman, unde, acum 30 de ani, se filma prima parte a filmului Moromeții, este din nou animată. Actori mari joacă într-o continuare a poveştii famililei Moromete.

Horațiu Mălăiele îl interpretează pe Ilie Moromete, Ana Dogaru e Catrina, iar rolul lui Niculae e interpretat de Iosif Paștină, un tânăr de 19 ani.

Potrivit regizorului Stere Gulea, acțiunea din Moromeții 2 se petrece la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.

Casa lui Moromete e aceeaşi din primul film.

Dacă primul film a fost o adaptare destul de fidelă a romanului, continuarea are la bază un scenariu inspirat din Moromeții, vol. 2, Viața ca o pradă și publicistica lui Marin Preda. Scenariul reia firul poveștii familiei Moromete după cel de-Al Doilea Război Mondial, într-un context istoric extrem de frământat: instalarea com nismului . Cele două personaje principale, Ilie Moromete și fiul său, Niculae, văd aceste schimbări cu ochi diferiți, prilej de conflict permanent.

Filmările au adus bucurie și în rândurile locuitorilor din Talpa, judeţul Teleorman, mai ales că ei fac figuraţie în peliculă. Constantin Chelu are misiunea de a se plimba pe uliţă, ca un consătean al lui Moromete.

Filmările din comuna Talpa se vor încheia în aproximativ trei săptămâni, însă ele vor continua în alte localități, printre care București și Slatina.

Horațiu Mălăele a comentat în stilul propriu iminenta apariție a peliculei Moromeții 2: „Cred că va fi un film ce va arăta celor care vor dori să-l vadă istoria dulce-amară, tragică de multe ori, a țăranului român în general, a familiei Moromete în particular. O armonie milenară spulberată de experiențe sociale dezastruoase. Pentru a sparge bariera preconcepțiilor, stereotipiilor și anchilozelor de tot felul, în ceea ce privește personajul Ilie Moromete pe care îl voi interpreta, pentru că una dintre virtuțile lui este disimularea, voi răspunde curiozităților cu vorbele personajului: Să ţineţi minte că la noapte o să plouă. Dacă dă ploaia asta, o să fac o grămadă de grâu”.

„Când zic Moromeţii, zic actorie şi mi se pare, cantitativ, cel mai important film românesc din acest punct de vedere” , CRISTI PUIU, regizor

Filmul va avea premiera în cinematografele din România, pe 9 noiembrie 2018, fiind distribuit de Transilvania Film.

T.V.

Institutul Cultural Român de la Madrid susține participarea filmelor „Soldații. Poveste din Ferentari”, în regia Ivanei Mladenovic, și „Pororoca”, realizat de Constantin Popescu, în Secțiunea Oficială a Festivalului Internațional de Film de la San Sebastian a cărui a 65-a ediție debutează în data de 22 septembrie.

Filmul românesc este prezent an de an în festival, în diferite secțiuni competitive și necompetitive, dar selectarea a două lungmetraje românești în competiția oficială constituie o premieră. Alături de peliculele românești, vor avea premiera alte 23 de producții realizate, printre alții, de Win Wenders, Urszula Antoniak, Emmanuel Finkiel, Martín Manuel Cuenca sau Jean-Michel Cocteau, câștigătorul premiului ‘Concha de Oro’ urmând a fi desemnat de un juriu condus de actorul John Malcovich.

Acțiunea filmului Pororoca îi are în prim plan pe Cristina și Tudor (interpretați de Iulia Lumânare și Bogdan Dumitrache), un cuplu ce duce o viață obișnuită, fără alte griji aparente, altele decât cele legate de creșterea și educația copiilor: Maria (5 ani) și Ilie (7 ani). Într-o duminică dimineață, Tudor iese cu copii în parcul din apropierea blocului. Într-o clipă de neatenție a tatălui, Maria dispare.

Soldații. Poveste din Ferentari se inspiră din romanul omonim scris de Adrian șchiop (co-regizor și actor principal în ecranizarea Ivanei Mladenovic) și spune povestea lui Adi, un antropolog de 40 de ani, părăsit de curând de iubita lui, care se mută în Ferentari pentru a documenta un doctorat despre manele. Acolo, îl întâlnește pe Alberto, un rom sărac, fost pușcăriaș, care promite să-l ajute să cunoască cântăreți. Destul de repede, cei doi încep o relație, în care Adi îl hrănește pe Alberto cu planuri imposibile de ieșire din sărăcie, iar Alberto pe Adi, cu vorbe dulci bine ticluite. Când banii se termină, amândoi se trezesc captivi într-un apartament în care se iubesc sincer și se folosesc unul de altul.

Cele două pelicule românești vor avea premiera în 26 septembrie (Pororoca) și 27 septembrie (Soldații. Poveste din Ferentari), iar participarea actorilor Iulia Lumânare, Bogdan Dumitrache, a regizoarei Ivana Mladenovic, a lui Adrian șchiop, în tripla sa calitate, și a producătoarei Ada Solomon beneficiază de sprijinul Institutului Cultural Român de la Madrid.

Filmul rămâne una dintre cele mai cunoscute și de succes mărci culturale românești în Peninsula Iberică, ICR Madrid promovând industria cinematografică românească prin festivalul de film românesc în 6 orașe spaniole, colaborări cu diferite festivaluri internaționale, retrospective ori evenimente punctuale adresate profesioniștilor.

I.C.R.

Unul dintre cele mai ample proiecte ale Asociaţiei pentru Promovarea Filmului Românesc, Caravana TIFF traversează orașele din România de șapte ani. Pe un ecran gonflabil uriaș, în aer liber, spectatorii urmăresc filme recente premiate în festivaluri și succese de casă românești, europene și nu numai.

În perioada 19 – 20 septembrie a.c., pe Esplanada Palatului Culturii, se va derula evenimentul “Caravana Filmelor TIFF”. Cu această ocazie, în cele două seri, pe ecranul uriaș al Caravanei, începând cu ora 21.00, vor avea loc proiecții de film pentru public.

Astfel, marți, 19 septembrie a.c., pe ecran va rula unul dintre cele mai puternice filme lansate în ultimul an, (M)ucenicul, în regia cineastului rus Kirill Serebrennikov, o ecranizare care pune în discuție subiecte fierbinți actuale, o dramă provocatoare despre fundamentalismul religios, premiată la Cannes.

A doua seară, miercuri, 20 septembrie, este rezervată unei comedii care a adus încasări consistente în box office-ul italian, comedia Complet străini / Perfetti sconosciuti, unul dintre cele mai populare filme italiene în cinematografele din țara sa anul trecut, vorbește despre cât de mult comunicăm, cu adevărat, în epoca social media și a telefoanelor mobile.

Un proiect cu tradiție al Festivalului Internațional de Film Transilvania, “Caravana Filmelor TIFF”  se află la cea de a opta ediție, peste 30.000 de spectatori urmărind filme în aer liber anul trecut, între lunile iulie și septembrie. Intrarea este gratuită.

“Caravana Filmelor TIFF” este un proiect organizat de Asociația Pentru Promovarea Filmului Românesc, cu sprijinul Europa Cinemas și al Centrului Național al Cinematografiei.

Proiectul a fost implementat până în anul 2014 în toate cele patru teritorii, fiind co-finanţat de Uniunea Europeană, prin programul MEDIA. Începând din anul 2015, Caravana TIFF este membră a Europa Cinemas, prima reţea de cinematografe ce promovează filmul european. Scopul său este de a acorda un sprijin financiar și operaţional cinematografelor ce se angajează să difuzeze un număr semnificativ de filme europene nonnaţionale și să propună activităţi de educaţie cinematografică pentru copii și tineri. Fondată în 1992, reţeaua Europa Cinemas este prezentă în 619 orașe din 41 de ţări și cuprinde 1.037 de cinematografe și 2.537 de ecrane.

P.P.

Lungmetrajul „Octav” aduce în prim-plan tinerii talentați ai României, prin includrea în distribuție a Alessiei Tofan și a lui Eric Aradits. În vârstă de doar 10 ani, cei doi copii au manifestat un interes major pentru meseria de actor, încă de la o vârstă fragedă.

„Mie îmi place foarte mult să joc în filme pentru că acesta este visul meu, de când eram mică. Mi-a plăcut foarte mult rolul pe care l-am avut, emoțiile trăite odată cu Ana, personajul meu. Când ea simțea tristețe, eu pur și simplu intram în povestea vieții ei și replicile veneau automat, ca și cum nu le învățasem și erau doar cuvintele mele”, povestește Alessia Tofan.

Aceasta descrie întâlnirea cu Marcel Iureș ca „o aventură”, care mereu îi aducea un zâmbet pe față când era supărată, adăugând că s-a înțeles bine și cu toți actorii de pe platoul de filmare.

În timp ce pentru Alessia filmul „Octav” reprezintă debutul în cinematografie, pentru Eric Aradits este al treilea proiect de acest gen. În „Octav”, Eric interpretează ipostaza de copil a personajului principal masculin (jucat de Marcel Iureș la maturitate).

„ Lui Octav casa părintească îi trezește amintiri plăcute, dar și mai puțin plăcute. Însă în ansamblu, cred că Octav a fost un copil fericit. Mi-a plăcut mult să-l interpretez. Mai ales că adultul Octav e Marcel Iureș!”, subliniază Eric.

„Am mai jucat în filme înainte de Octav, dar în scurt-metraje. Filmul artistic mi-a plăcut și mai mult pentru că zilele de filmare au fost mai lungi, repetițiile mai multe și totul a fost făcut cu cea mai mare grijă. Vreau să fiu actor în viitor”, completează Eric.

Tatăl lui, Andrei Aradits, nu a vrut să-l expună vieții din spatele scenei de teatru și film, conștient fiind, din proprie experiență, de magia inefabilă și ireversibilă pe care o poate exercita asupra unui copil. A sperat că va alege alt drum în viață. Însă, la primul casting la care au fost convinși să meargă împreună, actorul a fost frapat de firescul comportamentului lui Eric, ușurința și plăcerea deosebită cu care răspundea cerințelor, în totală opoziție cu orice alt domeniu în care i se solicita atenția și implicarea.

Eric a filmat primul lui scurt metraj, în regia lui Adrian Sitaru („Excursie”), alături de actorul Adrian Tițieni. După care a urmat un scurt metraj al studentei UNATC (pe atunci) Ștefania Maftei, fiica regizorului Alexandru Maftei și a actriței Dana Voicu.

Lia Bugnar este un alt nume care confirmă distribuția de excepție a lung-metrajului românesc „Octav”, care se va lansa în toamna acestui an. Personajul pe care Lia îl interpretează în film marchează profund destinul tânărului Octav, rol jucat de Eric Aradits.

Rolul său, de mamă a tânărul Octav, este definitoriu pentru profilul uman de mai târziu al acestuia. Amprenta acestui episod familial este vizibilă în evoluția personajului (interpretat la maturitate de Marcel Iureș), care încearcă cu onestitate la bătrânețe să-și exploreze trecutul pendulând între emoție și nostalgie.

Lia Bugnar este un artist complet care ocupă un loc aparte pe scena românească, remarcându-se atât ca actor de teatru și film cât și ca dramaturg, scenarist și regizor.

În 1995, Lia Bugnar a absolvit Academia de Teatru şi Film, specializarea Actorie, la clasa profesoarei Sanda Manu. A fost distribuită în montările unor regizori de teatru de renume, precum: Alexandru Tocilescu, Adrian Pintea, Andrei Şerban și Dragoş Galgoţiu. Ulterior s-a afirmat ca dramaturg şi regizor de teatru în mediul independent. Dintre piesele sale amintim: Şapte dintr-o lovitură, Fata din curcubeu, Aici nu se simte, Două liniuţe, Felii, Jocul de-a adevărul, Noi 4, Oase pentru Otto, O piesă deşanţată, Matrimoniale etc.

Pe lângă un portofoliu cinematografic impresionant ca actor, Lia Bugnar, în domeniul filmului, a semnat scenariile: Camera ascunsă (alături de Ana-Valentina Florescu), După ea, Bună! Ce faci?, Violeta, la cortesana(alături de David Casals-Roma), Rămâi cu mine, Perfect sănătos (alături de Anca Damian) etc.

Filmul „Octav” va avea Premiera de Gală pe 4 octombrie 2017, iar biletele sunt puse în vânzare în rețeaua Eventim și pe eventim.ro: http://www.eventim.ro/ro/bilete/premiera-de-gala-a-filmului-octav-bucuresti-sala-palatului-470627/event.htm

Filmul va avea lansarea oficială în cinematografe pe data de 6 octombrie 2017.

Teaserul filmului, creat de Good Hands, poate fi urmărit aici: https://youtu.be/33ERKW3Ot4

Mai multe detalii despre filmul OCTAV se găsesc și pe Pagina de Facebook: https://www.facebook.com/filmul.octav

Lung-metrajul „Octav”, în regia lui Serge Ioan Celebidachi, este o coproducție România — Marea Britanie, realizată cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, iar producător este Adela Vrînceanu-Celebidachi.

O.C.

Festivalul Ambasadelor “One World” 2017 s-a deschis joi cu proiecții de filme și expoziții, programul acestuia cuprinzând, până duminică, o suită variantă de evenimente, printre care se numără spectacole de world music, dansuri, ateliere, gastronomie și conferințe.

Andreea Dănescu, directorul Festivalului Ambasadelor, a declarat că aproximativ 50 de state participă la acest eveniment, nelipsind minoritățile.

Ea a spus la festivitatea de deschidere a festivalului că proiecțiile de filme din prima zi au avut ca tematică planurile. Dănescu a menționat că proiecțiile de filme vor continua la Cinema Pro până duminică, tematica peliculelor fiind vineri singurătatea, sâmbătă călătoria, iar duminică familia. “Sunt 16 țări participante cu 24 de proiecții cinematografice”, a precizat ea.

Totodată, Andreea Dănescu a menționat că joi, între orele 11,00 și 21,00, la Grand Hotel du Boulevard, au putut fi vizitate două expoziții, una cuprinzând costume tradiționale iar alta, fotografii contemporane de cultură urbană.

Atât expoziția de artă tradițională, artizanat și patrimoniu cultural, cât și cea de fotografie urbană contemporană mai pot fi vizitate în același interval orar și locație până duminică.

Andreea Dănescu a spus că la același hotel, vineri, de la ora 11,00, va avea loc conferința “Branding a country”, susținută de Teodora Migdalovici, Cannes Lion Ambassador. Totodată, sâmbătă, de la ora 11,00, se va derula conferința “Europa — Connecting Cultures: diversitatea culturală de la trend-setter la un copil problemă?”.

În Parcul Titan, pe 9 și 10 septembrie, între orele 13,00 — 22,00, vor fi prezentate spectacole live cu tematică internațională de muzică, dans și live performance. De asemenea, vor avea loc diverse ateliere și workshopuri meșteșugărești, ceremonii culturale, precum arta servirii ceaiului și cafelei, diverse tehnici de grafică, caligrafie și pictură specifică, henna painting, fabricarea trabucurilor, workshopuri de interpretat la diverse instrumente tradiționale din mai multe state.

Vor fi standuri expoziționale ale ambasadelor, precum și spații de food court de gastronomie tradițională.

Pentru copii nu vor lipsi jocuri interactive și teatru, workshopuri de limbi străine, ateliere creative de cunoaștere a obiceiurilor și tradițiilor țărilor participante.

“Evenimentul (…) celebrează multiculturalitatea în ansamblul ei, în profunzimea ei și oferă oportunitatea pentru publicul din București și din țară să intre în contact cu niște națiuni și niște culturi cu care în mod normal nu cred că ar avea cum să intre în contact”, a declarat Dănescu.

Ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, a spus că Festivalul Ambasadelor este o oportunitate de a arăta diversitatea din România.

“Este o ocazie excelentă de a arăta diversitatea existentă în România și de asemenea, să vă implice pe voi toți în a arăta că România e o țară unde oamenii se simt acasă, unde oamenii își pot împărtăși obiceiurile, pot să-și păstreze tradițiile și unde toți se implică într-o minunată țară multiculturală”, a declarat Negrescu.

El a spus și că Bucureștiul e o casă pentru mulți oameni din diferite părți ale lumii. Ministrul crede că scopul festivalului este de asemenea să arate că toți sunt bine-veniți în România și în București. În opinia sa, este minunat să se arate diversitatea lumii pentru câteva zile în București.

Printre participanții la festivitatea de deschidere a festivalului s-a numărat și principesa Maria.

Aflat la a treia ediție, Festivalul Ambasadelor este un eveniment produs și marca Asociația ESCU, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și de PMB prin ARCUB, în cadrul Programului cultural București — Oraș Participativ 2017, organizat sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe și al Comisiei Naționale pentru UNESCO, în parteneriat cu Primăria Sectorului 3, Ministerul Turismului, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Institutul Cultural Român, Departamentul pentru Relații Interetnice din Guvernul României.

Agerpres

Bucharest International Dance Film Festival începe joi, 7 septembrie, cu proiecția lungmetrajului ‘La Danseuse/ Dansatoarea’, în regia lui Stéphanie di Giusto, și se va încheia pe 10 septembrie, cu prezentarea documentarului ‘WIM’, de Lut Vandekeybus.

BIDFF 2017 va avea loc la Cinema Elvire Popesco, Centrul Național al Dansului București și Muzeul Național de Artă Contemporană, iar mai multe evenimente vor fi organizate la Point Cultural Hub, Gallery și Deschis Gastrobar.

Tema ediției BIDFF din acest an, ‘The Age of the Strange’, își propune o întoarcere la starea de natural, căutând modalități de expunere ‘tehno-surealiste’, îmbrățișând contradicția și fragilitatea.

În competițiile de scurtmetraj ale festivalului au fost selectate douăzeci de pelicule din 14 țări și șapte producții românești.

Anul acesta este organizată pentru prima dată o secțiune competițională dedicată exclusiv filmelor de dans românești. Producțiile vor rula pe 8 septembrie, de la ora 21.00, la Muzeul Național de Artă Contemporană.

Titlurile străine au fost alese din peste 300 de aplicații, iar ele vor fi proiectate la Cinema ‘Elvire Popesco’, pe 9 septembrie, începând cu ora 18.30. Proiecțiile vor fi urmate de sesiuni de întrebări și răspunsuri la care vor participa o parte dintre creatorii filmelor.

Juriul de anul acesta este format din Tomer Heymann, regizorul filmului ‘Mr. Gaga’, care s-a bucurat de un succes internațional remarcabil și a fost prezentat la ediția de anul trecut a BIDFF, Mayo Rodriguez, directoarea festivalului Bestias Danzantes din Chile, și Florin Fieroiu, unul dintre cei mai cunoscuți coregrafi români.

Premiile vor fi acordate pentru cel mai bun film (1.000 euro), cel mai bun film românesc (1.000 euro, oferit de Institutul Cultural Român), inovație (500 euro) și pentru favoritul publicului (500 euro).

Tomer Heymann va susține un masterclass pe 8 septembrie, de la ora 13.00, la Gallery.

Artistul Alex Mirutziu va prezenta, tot pe 8 septembrie, între orele 19.00 și 22.00, la Muzeul Național de Artă Contemporană, expoziția personală ‘No blood bank included’ și performance-ul ‘Dignity to the unsaid’.

Sharon Fridman, celebru coregraf israelian stabilit în Spania, este invitatul special al celei de-a treia ediții a Bucharest International Dance Film Festival.

El va aduce pe scena singurului festival de film de dans experimental din România, pe 9 septembrie, performance-ul ‘Hasta Donde’, la care accesul publicului este gratuit, iar pe 10 septembrie, la Centrul Național al Dansului București, în sala ‘Stere Popescu’, spectacolul care l-a consacrat — ‘Cădere liberă/ Caida Libre’. Biletele pentru acest spectacol sunt epuizate.

Documentarul ‘WIM’, de Lut Vandekeybus, va fi proiectat în ultima zi a festivalului, de la ora 17.00, la POINT. Pornind de la spectacole, repetiții, interviuri și arhive familiale, Lut Vandekeybus explorează creativitatea neliniștită a fratelui ei — performerul, coregraful și regizorul Wim Vandekeybus — și felul în care cercurile de familie se interconectează, se inspiră și, uneori, se ciocnesc/lovesc cu/de opera sa.

Lut Vandekeybus și-a construit reputația cu documentarele observaționale ‘Bletzi, Bletzi’ (1997), ‘Nu tot ce face ŤLumeať este bine pentru un menonit/ Not All That ŤThe Worldť Does Is Good for a Mennonite’ (1998) și multi-premiatul ‘Linda & Ali: Două lumi între patru pereți/ Two Worlds Within Four Walls’ (2005). Scurtmetrajul ei ‘Câinele chinezesc/ The Chinese Dog’ (2001) a câștigat mai multe premii. După o lungă perioadă petrecută în Orientul Mijlociu, concentrându-se pe contextul local, s-a întors la filmul documentar cu ‘WIM’ (2016).

Bucharest International Dance Film Festival este un proiect cultural organizat de Asociația Tangaj Dance, finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB — în cadrul programului cultural ‘București Oraș participativ’, cofinanțat de AFCN — Administrația Fondului Cultural Național, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și al Institutului Cultural Român.

Parteneri: Cinema Elvira Popescu (Institutul Francez din România), Centrul Național al Dansului București, Muzeul Național de Artă Contemporană, Ambasada Israelului, Ambasada Spaniei la București, POINT Cultural Hub și Gallery, Deschis Gastrobar, Anav, Brigada de Voluntari, Colorgrade, Crama Histria

Informații suplimentare privind programul festivalului și bilete: http://www.bidff.ro/

Spotul oficial al festivalului: https://www.youtube.com/watch?v=r5mWrE_fCgQ

Facebook: https://www.facebook.com/bucharestinternationaldancefilmfestival/

Filmul „Scris/Nescris” regizat de Adrian Silișteanu a câștigat Grand Prix – The HCA Award la Festivalul Internațional de Film de la Odense, care s-a încheiat duminică, în Danemarca. Premiul celei de-a 42-a ediții a Festivalului de Film de la Odense s-a acordat celui mai bun scurtmetraj din competiția principală și a fost în valoare de 50 000 de coroane daneze (6.700 euro). Prin câștigarea Marelui Premiu, filmul regizorului român a fost automat înscris în selecţia pentru Premiile Academiei Americane de Film. Distincţia pentru filmul românesc a fost ridicată chiar de regizorul Adrian Silișteanu, aflat la Odense la invitaţia Institutului Cultural Român de la Stockholm.

Juriul festivalului spune, în motivația sa: „Piesa este sublimă și autentică (…) Este un film curajos, care arată ciocnirea dintre două culturi, însă ne permite să vedem în spatele realității, pentru a găsi multă compasiune și iubire.” La rândul său, Adrian Silişteanu a spus despre participarea la OFF17 : „A fost, într-adevăr, o experienţă deosebit de plăcută. Am simțit din partea tuturor un entuziasm sincer legat de Scris/Nescris, ceea ce nu poate decât să mă bucure.”

Filmul lui Adrian Silişteanu spune povestea unei familii de romi. Fiica minoră abia a născut o fată, iar tatăl – Pardică – nu pare să fie încântat de eveniment. Când un angajat al spitalului le cere să semneze mai multe hârtii, descoperă faptul că familia are probleme cu actele şi cu statutul de părinţi. Pericolul iminent de a fi despărţiţi de fiica minoră îl face pe Pardică să acţioneze.

„Scris/Nescris” a mai câștigat anul acesta Marele Premiu la Tampere Film Festival, iar în 2016 scurtmetrajul a primit nu mai puţin de trei premii la Festival Cinemed din Montpellier.

OFF (Odense International Film Festival) este cel mai cunoscut festival de film dedicat producţiilor scurte din Danemarca, cu un public anual de peste 20.000 de spectatori și unul dintre cele mai importante festivaluri de film din spațiul scandinav. Este al treilea an consecutiv în care ICR Stockholm, împreuna cu Ambasada României în Regatul Danemarcei sprijină participarea unui regizor român la acest festival.

Lista câștigătorilor ediției din acest an a Festivalului Internațional de Film de la Odense poate fi consultată pe site-ul oficial al festivalului, la următorul link : http://www.filmfestival.dk/and-the-winners-are-2/

ICR

Ochii care nu se văd, se uită la filme bune. Festivalul de Film Central European aduce în perioada 3-9 septembrie, la Timișoara, prin intermediul secțiunii competiționale, 13 filme din țări central-europene (Austria, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și România) și sud-est europene (Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bulgaria, Grecia, Albania) ale unor regizori demni de urmărit.

Poloneza Agnieszka Holland, recunoscută pentru unul dintre cele mai puternice filme despre supraviețuire — Europa, Europa, ‘vine’ la Timișoara, alături de fiica sa, Kasia Adamik cu Urma/Spoor (2017). Acestea ecranizează un roman polițist din 2009, încercând să-l situeze în societatea poloneză de azi, puternic divizată.

Croatul Rajko Grlić de care ne putem aminti din Secrete bine ascunse, o poveste contemporană imorală și indiscretă plasată în Zagreb, intră în cursă cu o poveste de dragoste despre ură — Constituția/The Constitution (2016), o comedie despre patru persoane care locuiesc în aceeași clădire, dar se evită reciproc din cauza diferențelor de avere, a obiceiurilor sexuale, a naționalității și religiei.

Cristi Puiu, ‘nașul noului val al cinema-ului românesc’ și Sieranevada (2016) își continuă periplul prin festivaluri și ajunge la Timișoara, într-o altă postură, aceea de candidat la trofeul CEFFTM.

Atmosfera de competiție va fi încinsă și de:

Cinci prieteni de aur / The Golden Five (2016), o poveste despre trecut care ne informează despre prezentul nostru, semnat Goran Trenchovski.

Eu, Olga Olga Hepnarová/ I, Olga Hepnarová (2016), în regia Petr lui Kazda și Tomás Weinreb — povestea celei care a șocat Cehoslovacia în anii ’70, când camionul pe care îl conducea a strivit 22 de persoane pe o stradă principală din Praga.

O soție bună/A Good Wife (2016)

Un film al Mirjanei Karanovic despre o femeie care descoperă crimele de război ale soțului ei și trebuie să decidă cum să răspundă.

Smac (2015) de Elias Demetriou, o istorie a unei vieți schimbate după ce o persoană este diagnosticată cu cancer.

1945

Un film din 2017, în regia lui Ferenc Török, despre întoarcerea a doi evrei ortodocși într-un orășel maghiar sub ocupație sovietică. Atmosfera este de western amintind de La amiază (1952, r. Fred Zinnemann) și Ultimul tren din Gun Hill (1959, r. John Sturges).

Enclave/ Enklava (2015)

O producție în care Goran Radovanovic abordează cu sensibilitate un subiect delicat: viața unei enclave, a unei comunități de sărbi înconjurați de albanezi în Kosovo, văzută din perspectiva lui Nenad, un copil de 10 ani.

Profesoara/ The Teacher (2016)

O comedie a lui Jan Hrebejk despre o profesoară care abuzează de poziția ei de înalt activist într-o școală din Bratislava anilor ’80.

Viața ca o trompetă/Life is a trumpet (2015) o privire ușor ironică asortată cu compasiune aruncată de regizorul Antonio Nuić asupra necesității noastre de a crea probleme și a modului plin de imaginație în care ajungem să le depășim.

Fără Dumnezeu/ Godless (2016)

Ralitza Petrova zugrăvește portretul unei asistente medicale care face trafic cu buletinele pacienților demenți și care se luptă între dependența față de droguri și teama de a fi prinsă.

Vă mulțumim că ne-ați bombardat/ Thank you for Bombing! (2015)

Barbara Eder prezintă trei povești fără legătură una cu alta ale unor corespondenți de război în Afganistan.

Toate proiecțiile din competiție vor avea loc la Cinema Timiș.

Din juriu fac parte: Dite Dinesz (realizator TV, România), James Ulmer (critic de cinema, SUA), László Kántor (producător,Ungaria), Ingeborg Bratoeva-Daraktchieva (istoric de film, Bulgaria),Wolfgang Ruf (scenarist și crtitic de film, Germania).

Intrarea la evenimente este liberă.

Festivalul Filmului Central European Timișoara propune, timp de o săptămână, producții recente din 16 țări, premiate la nivel național și internațional, expoziții, dezbateri, concerte, ateliere de film, spații de proiecție diverse (Cinema Timiș, Piața Libertății, Iulius Mall, Sinagoga din Cetate, Piața Dacia, Sala 2 a Teatrului Național, Casa Artelor, Cărturești).

CEFFTm este organizat de Asociația Euro Fest cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Casei de Cultură, al Ministerului Culturii și Identității Naționale, Institutului Cultural Român, Consiliului Județean Timiș, Uniunii Cineaștilor din România.

Parteneri: Cinemateca Serbiei, Asociația Clubul Economic German, Asociația Noua Acropolă, Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană, Cărturești, Centrul Cultural German, CinetiC, Comunitatea Evreilor Timișoara, Direcția Județeană pentru Cultură, Facultatea de Muzică a Universității de Vest Timișoara, Fundația Județeană pentru Tineret, Gărâna Jazz, Institutul Francez Timișoara, Iulius Mall, La Căpițe, Muzeul de Artă Timișoara, OSUT, Ozz Vintage House, Retim, Teatrul Merlin, Teatrul Național Timișoara, UNATC, UVT, Tedy Necula, Via Rumania.

Parteneri media: AARC, Banatul Azi, Banater Zeitung, Capital Cultural, Altcine, Cinemagia, Iqads, Festivalier, Feeder, KissFm, Film New Europe, LiveTm, Romania Pozitivă, Tion, TVR, TVR Timișoara, Temesvarihirek.

Mai multe informații la www.cefftm.ro sau la https://www.facebook.com/CEFFTM/.

Nu fi în trecere, vino la întrecerea filmelor de la Festivalul de Film Central European!

Diana Petruț

Cel mai recent lungmetraj regizat de cineastul german de origine turcă Fatih Akin, thrillerul “Aus dem Nichts” (“In the Fade”), despre o femeie care încearcă să răzbune moartea soțului ei kurd și a fiului lor într-un atac cu bombă inspirat din terorismul neonazist, reprezintă propunerea Germaniei pentru o nominalizare la categoria “cel mai bun film într-o limbă straină” la premiile Oscar din 2018, informează DPA.

“Azi este ziua mea de naștere și acesta este un foarte frumos cadou aniversar”, a declarat Fatih Akin, care a împlinit vârsta de 44 de ani, în urma anunțului făcut de un juriu independent însărcinat cu alegerea dintr-un total de 11 pelicule a filmului care va reprezenta Germania la Oscarurile de anul viitor.

Actrița germană Diane Kruger a câștigat la Festivalul de la Cannes premiul de interpretare feminină în luna mai pentru evoluția sa din filmul lui Fatih Akin, în care joacă rolul unei mame care nu reușește să se împace cu ideea morții familiei sale, pe fundalul unei anchete defectuoase a Poliției germane în urma atacului cu bombă.

Academia de film americană (US Academy of Motion Picture Arts and Sciences — AMPAS) va decide în lunile următoare dacă pelicula lui Akin se va regăsi în rândul celor cinci lungmetraje care vor fi nominalizate la premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, ce va fi atribuit la cea de-a 90-a gală Oscar, pe 4 martie 2018.

Fatih Akin s-a inspirat în realizarea acestui film de dezvăluirile apărute în presa națională potrivit cărora o grupare teroristă germană de extrema-dreaptă, National Socialist Underground (NSU), a ucis nouă imigranți, în principal turci, în Germania, între anii 2000 și 2007.

“Acest film este felul meu personal de a mă împăca cu emoțiile declanșate de fenomenul NSU”, a declarat regizorul Fatih Akin pentru DPA cu ocazia prezentării peliculei sale la Cannes în luna mai, adăugând că ancheta defectuoasă realizată de Poliția germană ce a vizat acel dosar a fost “un scandal”.

Cu o acțiune plasată în orașul natal al regizorului, Hamburg, filmul “Aus dem Nichts” prezintă paralele puternice cu ancheta ce a vizat gruparea NSU, care este bănuită că ar fi responsabilă și cu detonarea a două bombe în două cartiere cu populație majoritar turcă din orașul Koln.

“M-am născut și am crescut în această țară. Este și țara mea. Cu toate acestea, există oameni care vor ca eu să mor, pur și simplu pentru că părinții mei provin dintr-o altă cultură sau pentru că eu arăt așa cum arăt”, a declarat regizorul.

Beate Zschaepe, despre care se spune că ar fi ultimul membru activ din NSU, este judecată în prezent la Munchen în calitate de complice a crimelor comise de această grupare teroristă. Printre celelalte capete de acuzare se numără și provocarea voluntară a unor incendii.

La fel ca familiile victimelor făcute de NSU, personajul mamei din filmul lui Fatih Akin, Katja, se confruntă cu suspecții din cazul asasinării familiei sale — un cuplu de tineri dintr-o grupare neonazistă — într-o sală de tribunal, în timpul procesului intentat acestora.

Însă Fatih Akin crede că adevăratul scandal din jurul NSU constă în faptul că Poliția și mass-media din Germania au crezut că acele crime au fost rezultatul unor infractori de drept comun sau al mafiei imigranților, înainte de a face în cele din urmă legătura dintre asasinate și o grupare neonazistă. Această temă reprezintă o parte din intriga filmului “Aus dem Nichts”.

“Acest lucru înseamnă că victimele au fost acuzate ca erau infractori și au fost considerate suspecte timp de aproape un deceniu: asta e rasism!”, a adăugat regizorul german.

Până în prezent, patru pelicule germane au câștigat premiul Oscar pentru cel bun film străin, unul dintre cele mai râvnite trofee atribuite în industria cinematografică mondială.

Cele patru filme germane care s-au impus la Oscaruri sunt “The Tin Drum” (1979), de Volker Schloendorff, “Mephisto” (coproducție RFG-Austria-Ungaria, 1981), de Istvan Szabo, “Nowhere in Africa” (2003), de Caroline Links, și “Das Leben der Anderen” (2007), de Florian Henckel von Donnersmarck.

“Aus dem Nichts” a fost lansat la 13 ani după ce Fatih Akin a devenit cunoscut și apreciat pe plan internațional, câștigând principalul trofeu decernat la Berlinală, Ursul de Aur, cu filmul “Gegen die Wand”.

De atunci, cineastul german a regizat alte șapte lungmetraje bine primite de public și de criticii de specialitate.

F.B.

Documentarul ‘Biserici de lemn din România’, o producție East Movies, a luat Premiul pentru film turistic la SIMFEST: Festivalul Internațional al Televiziunilor și Producătorilor Independenți, în cadrul unei gale desfășurate la Târgu-Mureș. Filmul a fost premiat pentru ‘modul ingenios de promovare a turismului cultural, de prezentare a unor monumente foarte vechi prin metode moderne, inclusiv folosirea dronelor’. Premiul a fost înmânat de către jurnalistul Dorin Ilie, de la France Télévisions.

Filmul ‘Biserici de lemn din România’ se poate urmări pe platforma Vimeo, la adresa https://vimeo.com/ondemand/romanianwoodenchurches sau se poate achiziționa pe suport DVD, din librării, împreună cu albumul ‘Lăcașuri din lemn. Biserici de sat din Sălaj’.

Documentarul ‘Biserici de lemn din România’ face parte dintr-o trilogie, ce va continua cu filmele ‘Ctitorii voievodale din România’ și ‘Biserici fortificate din România’.

Marele premiu al festivalului SIMFEST a fost acordat documentarului ‘Nicu Ioniță, un supraviețuitor al experimentului Pitești’, realizat de Gabriela Baiardi de la TVR Iași. În cadrul Galei SIMFEST au fost acordate și Premiul Reprezentanței Comisiei Europene la București și Premiul pentru jurnalism european.

Documentarul ‘Biserici de lemn din România’ este o incursiune aparte într-un teritoriu al țării noastre cu un peisaj natural spectaculos, dar mai ales cu monumente excepționale, tipice României: bisericile de lemn construite în secolul XIX. Obiectivul producătorilor este să pună pe harta turistică a țării aceste construcții unice, monumente foarte valoroase din punct de vedere arhitectural și istoric, dar necunoscute publicului; de aceea, au fost folosite filmări aeriene care să scoată în evidență amplasarea monumentelor.

‘Unul dintre motivele pentru care am ales să facem acest film a fost acela de a (re)aduce în atenția tuturor monumente arhitecturale vechi de secole, de multe ori uitate, atât de către autorități, cât și de public’, a declarat producătoarea documentarului, Cristina Iordache. ‘Am ales sa le prezentăm într-un mod dinamic, fără a uita să atragem atenția că aceste monumente ar putea să dispară și, odată cu ele, o parte din istoria noastră. Am vrut ca cei care se duc în city-breaks în afara țării să ia în calcul și zone din România, zone cu un farmec aparte, chiar dacă infrastructura poate să pară o piedică. Premiul Simfest vine ca o confirmare din partea juriului că ne-am făcut treaba bine’, spune Cristina Iordache, producătoarea documentarului.

‘Biserici de lemn din România‘ este o producție East Movies (casă de producție independentă, cu sediul în București și Los Angeles, specializată în producții TV și de cinema), cu regia semnată de Kiki Vasilescu, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și sprijinit de Muzeul Țăranului Român, Fundația Pro Patrimonio și Ordinul Arhitecților din România.

A.P.