close

Promovate

PromovateSocial

Programul „PRIMA CHIRIE” în Prahova

casa-lei

Începând cu data de 6 Iunie 2017, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Prahova primește cererile însoțite de documentele necesare pentru acordarea sumelor prevăzute în Programul „Prima chirie” (prima de relocare).

În luna ianuarie 2017, a intrat în vigoare nouă măsură activă privind stimularea ocupării forței de muncă oferită persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Astfel, prin modificările aduse Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și al ocupării forței de muncă de O.U.G. nr. 6/2017, precum și a Normelor metodologice nr.374/2017 de aplicare a legii este introdusă—Prima de relocare.

Potrivit prevederilor legale, persoanele înregistrate ca șomeri la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă care se încadrează în muncă într-o altă localitate situată la o distanță mai mare de 50 km față de localitatea în care își au domiciliul sau reședința și, ca urmare a acestui fapt, își schimbă domiciliul sau își stabilesc reședința în localitatea respectivă sau în localitățile învecinate acesteia, pot primi o primă de relocare.

Prima de relocare se acordă persoanelor ale căror venituri nete lunare realizate de către acestea în situația în care sunt persoane singure sau împreună cu familiile acestora nu depășesc suma de 5.000 lei/lună și este în cuantum de 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire (chirie și utilități) în noul domiciliu sau noua reședință, dar nu mai mult de 900 de lei și se acordă lunar, pe o perioadă de cel mult 36 de luni, în situația în care în această perioadă sunt respectate condițiile prevăzute mai sus.

Beneficiază de prima de relocare persoanele care se încadrează în muncă, cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.

Persoanele care îndeplinesc condițiile legale sunt așteptate să depună sau să transmită prin modalitățile prevăzute de dispozițiile legale (personal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fax sau e-mail), la agenția pentru ocuparea forței de muncă unde sunt în evidență, actele necesare acordării acestui drept în termen de 60 de zile de la data încadrării în muncă.

Prin derogare de la acest termen, prima de relocare se acordă și persoanelor care îndeplinesc condițiile legale și care s-au angajat în perioada dintre 25.01.2017 și 06.06.2017.

Persoanele care beneficiază de prima de relocare au dreptul la menținerea acesteia și în cazul în care, în perioada de 36 de luni de la angajare, le încetează raportul de muncă sau de serviciu la angajatorul la care s-au încadrat în muncă și se încadrează în termen de 30 de zile la un alt angajator, în aceleași condiții.

Angajații au obligația de a restitui integral suma primită ca primă de relocare potrivit în situația în care revin la vechiul domiciliu sau vechea reședință, într-o perioadă de 12 luni de la angajare.

Prima de relocare prevăzută se acordă la cerere și nu se cumulează cu prima de activare, cu prima de încadrare sau cu prima de instalare prevăzute la art. 73^2, la art. 74, respectiv la art. 75 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj.

Nu beneficiază de prima de relocare:

— persoanele care au mai beneficiat de o primă de relocare sau de una dintre primele prevăzute la art. 74 și 75, în ultimele 36 de luni premergătoare solicitării primei de relocare;

— persoanele care se încadrează la angajatori cu care au fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimii 2 ani;

— persoanele care se încadrează la angajatori la care calitatea de administrator/asociat este deținută de una sau mai multe persoane fizice sau juridice care au calitatea de administrator/asociat și la alți angajatori cu care persoanele au fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimii 2 ani;

— persoanele pentru care plata indemnizației de șomaj a fost suspendată iar ulterior, ca urmare a schimbării duratei contractului individual de muncă, plata indemnizației de șomaj încetează;

— absolvenții licențiați ai facultăților de medicină, medicină dentară și farmacie care, la data solicitării dreptului, au promovat concursul național de rezidențiat pe locuri sau pe posturi în condițiile legii;

— absolvenții instituțiilor de învățământ față de care angajatorii au obligația, potrivit legii, de a-i încadra în muncă;

— persoanele care dețin în proprietate sau coproprietate o altă locuință în localitatea în care își schimbă domiciliul sau își stabilesc reședința sau în localitățile învecinate acesteia, ca urmare a încadrării în muncă.

Pentru informații suplimentare, persoanele interesate se pot adresa la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Prahova sau la sediile agențiilor locale, la telefon 0244/577380; 0244/571444; 0244/571390 sau e-mail:ajofm@ph.anofm.ro

mai mult
FilmPromovate

Filmul „Familia mea fericită” a câștigat marele premiu al TIFF

tiff_gala

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) și-a desemnat, sâmbătă seară, câștigătorii, Trofeul Transilvania, în valoare de 15.000 de euro, fiind obținut de filmul „Familia mea fericită”.

„Trofeul Transilvania, în valoare de 15.000 de euro, oferit de Staropramen, i-a fost acordat lungmetrajului ‘Familia mea fericită’/ ‘My Happy Family’, povestea georgiană regizată de Nana Ekvtimishvili și Simon Gross. Imaginea filmului este semnată de Tudor Panduru, prezent la eveniment”, se arată într-un comunicat transmis duminică de organizatorii TIFF.

Pelicula spune povestea Mananei, care în seara celei de-a 52-a aniversări îşi ia familia prin surprindere anunţând că pleacă. Ea este măritată de 30 de ani şi locuieşte într-un apartament cu patru camere alături de soţ, părinţi, cei doi copii şi ginerele ei. La început, familia nu o ia în serios, dar Manana îşi face valiza şi pleacă, lăsându-şi rudele cu numeroase întrebări cu privire la ce se va întâmpla cu ea, dar şi de motivele plecării sale. Filmul a mai primit un premiu pentru cea mai bună regie la Sofia, în 2017, iar la TIFF a pelicula şi-a adjudecat şi Premiul pentru cea mai bună interpretare, acordat actriţei care o joacă pe Manana, Ia Shugliashvili.

Premiul pentru cea mai bună regie, în valoare de 5.000 de euro, i-a revenit lui Guđmundur Arnar Guđmundsson, pentru filmul Piatră pe inimă/ Heartstone, film care a obținut și Premiul Publicului.

Lista premiilor TIFF 2017, în ordinea în care au fost decernate

Premiul  Juriului Tinerilor francofoni- „Efectul acvatic”, în regia lui Solveigh Anspach

Vila Kult Residency Award- „La Civil”, în regia Teodorei Ana Mihai

CoCo Award- „The Island”, în regia lui  Dumitru Grosei

Servicii de post producţie oferite de Chainsaw Europe – „The man who surprised Everyone”, regia Natalia Merkulova/Alexey Chupov

Romanian Film Centre and DACIN SARA Prize- „La Civil”, regia Teodora Ana Mihai

Eurimages co-production development award- „The Empty House”, în regia lui Rati Tsiteladze

Premiul Fipresci „Dezîndrăgostire”, în regia lui Stergios Starchos

Premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj din secţiunea Umbre- „Panta”, în regia lui Tim Egan

Premiul Publicului- „Piatră pe inimă”, în regia lui Gudmundur Arnar Gudmundsson

Premiul publicului Cinepub pentru cel mai popular film românesc- „Planeta Petrila”, în regia lui Andrei Dăscălescu

Premiul Zilele Filmului Românesc-secţiunea scurtmetraj- „Scris/Nescris”, în regia lui Adrian Slişteanu

Premiul Zilei Filmului Românesc- „Inimi cicatrizate”, în regia lui Radu Jude

Premiul pentru cea mai bună interpretare- Ia Shugliashvili , pentru rolul din „Familia mea fericită”

Premiul Special al Juriului- „Tărâmul binecuvântat”, în regia lui Francis Lee

Premiul de Excelenţă- Tora Vasilescu

Premiul pentru cea mai bună regie- „Piatră pe inimă”, în regia lui Gudmundur Arnar Gudmundsson

Premiul pentru întreaga carieră- Violeta Andrei

Trofeul Transilvania- „Familia mea fericită”, regia Nana Ekvtimishvili şi Simon Gross

mai mult
ExternPromovate

„Parthenonul cărților” – o operă monumentală împotriva cenzurii

parthenon

O replică în mărime naturală a Parthenonului din Grecia – în care sunt expuse cărți interzise ce au fost donate din lumea întreagă – va fi inaugurată sâmbătă, la debutul documenta 14, prestigioasa expoziție de artă contemporană, în centrul orașului german Kassel, pe locul în care naziștii au ars în trecut cărțile considerate „degenerate”, informează AFP și Reuters.

Acest templu impunător nu se află pe Acropola Atenei, ci în centrul unui oraș german provincial și aparent anost, Kassel. Coloanele sale nu sunt realizate din marmură extrasă din muntele Penteli, ci din cărți care au fost, în trecut, în diverse regiuni ale lumii, interzise.

„Parthenonul cărților”, o instalație artistică monumentală, se anunță o atracție majoră pentru documenta, prestigioasa expoziție de artă contemporană care este organizată la fiecare cinci ani, începând din 1955, în Kassel.

Expoziția, creată de artista argentiniană Marta Minujin, se dorește în același timp un „pod vizual” către Atena, unde a fost organizată, pentru prima dată în istoria evenimentului, o expoziție-soră a proiectului documenta.

Expoziția duală din 2017 include opere semnate de 160 de artiști din peste 50 de țări, inclusiv, la Atena, o serie de picturi foarte rare, provenind din perioada comunistă a Albaniei.

Show-urile din Atena și Kassel vor rămâne deschise pentru public timp de 100 de zile.

În Kassel, opera spectaculoasă a artistei argentiniene Marta Minujin, amplasată în una dintre piețele principale din centrul orașului, se dorește o pledoarie împotriva tuturor formelor de cenzură.

Artista, în vârstă de 74 de ani, o emblemă a curentului pop-art din America de Sud, spune că această creație este „cea mai politică” dintre operele sale.

În această săptămână, cu câteva zile înainte de vernisajul documenta 14, care are loc sâmbătă, o echipă de voluntari, purtând căști de protecție, se aflau pe șantier, în jurul unei macarale amplasate în fața acestui „templu” efemer.

La umbra unui măslin în ghiveci, un exemplar din romanul „Primul cerc” al disidentului sovietic Aleksandr Soljenițîn aștepta să fie fixat în locul ce i-a fost destinat. În doar câteva minute, volumul a fost transportat prin aer, cu ajutorul macaralei. Destinația finală este una foarte înaltă: un punct aflat la căpătul superior al uneia dintre cele 46 de coloane ale acestui Parthenon construit dintr-o armătură metalică tapisată cu cărți.

Alături de romanul scriitorului rus au fost amplasate pe coloanele templului din Kassel alte cărți celebre, precum Biblia, „Marele Gatsby”, „Versetele satanice”, „Aventurile lui Tom Sawyer” și „Sherlock Holmes”.

Lista operelor care au fost în trecut afectate de cenzură pare să fie „un inventar al lui Prévert” (o colecție extinsă ce include elemente aparent fără legătură între ele).

Toate cărțile au fost introduse într-o anvelopă din plastic pentru a fi protejate de condițiile meteorologice uneori capricioase. Ele au fost apoi fixate de armătura templului din Kassel, care reproduce în mod fidel Parthenonul din Atena, o capodoperă arhitecturală ridicată în secolul al V-lea î.e.n.

„Opera are exact dimensiunile Parthenonului: 70 de metri lungime, 31 de metri lățime și 10 metri înălțime”, a explicat pentru AFP unul dintre comisarii expoziției, Pierre Bal-Blanc.

Expertul francez a dezvăluit că această instalație artistică, aflată în Friedrichsplatz din Kassel, „a preluat cu exactitate poziția” Parthenonului de pe Acropole. „Monumentul este văzut din perspectivă, nu frontal”, a precizat el.

Simbol puternic al unei Germanii bântuite și rușinate de trecutul ei nazist, „Parthenonul cărților” a fost ridicat în același loc în care în 1933 au fost arse cărțile unor scriitori evrei sau marxiști de trupele militare comandate de Adolf Hitler.

Pentru documenta 14, legătura cu Grecia Antică nu este deloc întâmplătoare. Această veritabilă „instituție” a artei contemporane, care a atras peste 905.000 de vizitatori în 2012, s-a deplasat pentru prima dată în istoria sa, cu ocazia celei de-a 14-a ediții, într-un alt oraș: Atena. Începând din 8 aprilie, capitala Greciei, cu scena sa underground în plin avânt, trăiește o frenezie culturală, marcată de numeroase expoziții, concerte, proiecții de filme și reprezentații artistice.

Nouăsprezece studenți de la Universitatea din Kassel au alcătuit cu minuțiozitate lista cărților interzise ce au fost incluse în documenta 14. A fost un efort colosal: 70.000 de opere au fost repertoriate, începând cu „Reforma protestantă din urmă cu 500 de ani și trecând prin Africa de Sud din epoca apartheidului”, a dezvăluit istoricul de artă Florian Gassner.

Stabilirea faptului că o carte a fost cenzurată nu este întotdeauna o operațiune ușoară. „În fosta RDG, de exemplu, nu a existat o listă dictată de autorități. Se întâmpla în felul următor: atunci când un scriitor voia să publice o carte, dintr-o dată nu mai exista hârtie”, a explicat Florian Gassner.

În final, 170 de cărți au fost reținute pentru a forma „Parthenonul” din Kassel. Artista Marta Minujin a lansat un apel pentru a aduna câteva mii de copii, în special volume precum „Codul lui Da Vinci”, „Micul Prinț” și „Florile răului”. Obiectivul final: strângerea unui număr de 100.000 de volume.

Expoziția nu va include niciun exemplar din „Mein Kampf”, de Adolf Hitler, interzis în „Parthenonul” din Kassel, la fel ca orice lucrare care incită la ură rasială.

Există însă anumiți experți care au criticat această atracție principală din cadrul documenta 14, considerând că proiectul este o repetiție, nu o operă originală. În urmă cu 34 de ani, după înfrângerea juntei argentiniene, aceeași artistă a ridicat un templu asemănător, construit din cărți, pentru a denunța cenzura impusă de dictatură.

În Kassel, colecta de cărți va continua pe întreaga durată a documenta 14, care își va închide porțile pe 17 septembrie. Apoi, cărțile vor fi distribuite publicului, iar monumentul va fi demontat.

„Parthenonul cărților” este un „proiect monumental, dar imaterial”, spune Pierre Bal-Blanc. „Va dispărea la fel cum a apărut”, a adăugat expertul francez.

Dar înainte ca acest lucru să se întâmple, vizitatorii vor putea să admire o serie de proiecte originale. În Kassel, artistul irakian de origine kurdă Hiwa K. a creat o expoziție ce include țevi din ceramică, intitulată „atunci când noi expiram”, ce descrie experiențele sale de viață, trăite după ce a fugit din nordul Irakului în anii 1990, pe jos, întrucât era prea sărac pentru a-și permite să se cazeze în hoteluri, a explicat curatorul polonez Adam Szymczyk.

mai mult
PromovateSport

Simona Halep a pierdut finala turneului de la Roland Garros

simona-halep-wta

Jucătoarea română de tenis Simona Halep, numărul patru mondial, a fost învinsă de letona Jelena Ostapenko (47 WTA) cu 4-6, 6-4, 6-3, sâmbătă, în finala turneului de la Roland Garros, al doilea Mare Șlem al anului.

Halep a ratat pentru a doua oară titlul la Roland Garros, după ce în 2014 a fost întrecută, în ultimul act, de rusoaica Maria Șarapova, cu 6-4, 6-7, 6-4.

Pentru Simona Halep (25 ani) finala avea o miză dublă, primul titlu de Mare Șlem și primul loc în clasamentul mondial, dar această miză a apăsat prea tare pe umerii româncei, care nu a reușit să câștige, deși a controlat finala în cea mai mare parte a timpului.

Simona Halep a fost urmărită din tribune în acest meci de ministrul Tineretului și Sportului, Marius Dunca, de Nadia Comăneci, de Ion Țiriac, de președinta Federației Române de Natație și Pentatlon Modern, Camelia Potec, de președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Mihai Covaliu, dar și de fostul campion german Boris Becker etc.

Halep, care de luni va fi numărul doi mondial, s-a ales cu 1.060.000 euro și 1.300 de puncte WTA, iar câștigătoarea va fi recompensată cu 2.100.000 euro și 2.000 de puncte WTA.

Ostapenko a devenit prima câștigătoare a turneului de la Roland Garros fără a fi cap de serie din 1933, fiind și prima letonă care a jucat o finală de Grand Slam. Ea mai jucase trei finale în circuitul WTA (2015 — Quebec City, 2016 — Doha, 2017 — Charleston) și nu câștigase niciuna.

Halep a ajuns la a 25-a finală din carieră, până acum având 15 titluri cucerite. Simona a obținut șase titluri în 2013, la Nurnberg, ‘s-Hertogenbosch, Budapesta, New Haven, Moscova și Sofia, două în 2014, la Doha și București, trei în 2015, Shenzhen, Dubai și Indian Wells, trei anul trecut, Madrid, București și Montreal, iar anul acesta a câștigat la Madrid.

Halep a mai jucat 10 finale, în 2010 și 2011 la Fes (Maroc), în 2012 la Bruxelles, în 2014 la Madrid, Roland Garros și Turneul Campioanelor, în 2015 la Toronto și Cincinnati, iar în 2017 la Roma și Roland Garros.

mai mult
Agenda culturalăPromovate

Au început înscrierile la rezidențele FILIT pentru scriitori români

filit

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) anunță startul înscrierilor în cadrul rezidențelor FILIT pentru scriitori români, program care încurajează creația contemporană. Inițiativa aparține Muzeului Național al Literaturii Române Iași și sprijină șase autori români care vor beneficia de transport, cazare timp de o lună, precum și de o sumă forfetară de 2.000 lei.
Lansate în anul 2016, rezidențele FILIT pentru scriitori români au drept scop sprijinirea eficientă a creatorilor contemporani. În același timp, rezidențele FILIT vizează și promovarea unor locuri simbolice pentru literatura română din Iași.

Programul cuprinde 6 rezidenţe FILIT la Iaşi (Muzeul Național al Literaturii Române Iaşi). Fiecare rezidenţă se derulează pe o perioadă de 30 de zile, între 20 iulie – 31 octombrie 2017, într-un interval ales de către beneficiar.
Pentru înscriere, autorul/autoarea trebuie să pregătească următoarele:
1. formular de înscriere, disponibil electronic pe site-ul www.muzeulliteraturiiiasi.ro;
2. copie după cartea de identitate;
3. numele proiectului de rezidență și o scurtă descriere (max. 2000 de semne);
4. curriculum vitae.
Beneficiarul rezidenței are obligația de a scrie un text despre Iași (min. 10.000 semne), precum și de a participa activ la unul dintre evenimentele culturale ale MNLR Iași pe perioada rezidenței. De asemenea, în momentul publicării, autorul trebuie să menționeze faptul că textul a fost scris cu sprijinul Rezidenței FILIT pentru scriitori români.
Perioada de înscriere este 06 iunie – 06 iulie 2017, iar dosarele se vor transmite în format electronic la adresa muzeul.literaturii@gmail.com. După evaluarea dosarelor, rezultatele vor fi anunţate la data de 14 iulie 2017, pe site-urile www.muzeulliteraturiiiasi.ro și www.filit-iasi.ro.
Persoană de contact: Daniela Ștefan (Iași, str. V. Pogor, nr. 4, 700110, tel.: +40 0232.410.340, +40 747.499.400).
Ediția a V-a a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași va avea loc în perioada 4-8 octombrie 2017, reunind mari nume ale literaturii și lumii culturale.

mai mult
ActualitatePromovate

Cea de-a II-a ediţie a Festivalului Internaţional de Educaţie – FIEdu la Ploiești

fiedu

Cea de-a II-a ediţie a Festivalului Internaţional de Educaţie – FIEdu (10 şi 11 iunie), în cadrul căruia experţi în educaţie din toate colţurile lumii vor prezenta soluții găsite de alte state la problemele cu care se confruntă în prezent educația românească.Evenimentul internaţional, organizat de Asociația Iubesc Ploieștii, în parteneriat cu Centrul Educațional de Inspirație Finlandeză Yuppy Koti și Fundația Seeding Knowledge, are loc în contextul în care, în România, cheltuielile cu educația (7%) sunt pe ultimul loc în clasamentul cheltuielilor publice. Din program:

  • Sesiuni în plen la Sala Europa – Palatul Administrativ Ploiești
  • Ateliere practice pentru profesori și părinți la Sala Marii Uniri din Palatul Culturii Ploiești și Sala de Studiu a Muzeului Omului
  • Smart Gallery – Galeria de materiale si soft-uri educaționale din România și din străinătate la Sala Coloanelor din Palatul Culturii Ploiești
  • Kids Outdoor Festival – Festivalul în aer liber pentru copii – eveniment organizat de Fundația Seeding Knowledge – se va desfășura la Sala Coloanelor din Palatul Culturii Ploiești și pe esplanada Palatului Culturii

Vezi AGENDA AICI

mai mult
ActualitateExternPromovate

Iohannis, primul lider din Europa de Est care este primit de noul preşedinte american

trump-1

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte, vineri, cu Donald Trump, fiind primul lider din Europa de Est care este primit de noul preşedinte american. Şeful statului român se află de mai multe zile în vizită în SUA, el întâlnindu-se deja cu şeful CIA şi cu congresmani americani, iar întrevederea cu Trump va fi precedată de întâlnirea cu secretarul de Stat Rex Tillerson, relatează News.ro.

Klaus Iohannis va fi primit la Casa Albă de către Donald Trump la ora locală 14:00 (21:00, ora României). După ce va semna în Cartea de Onoare, preşedintele român va avea convorbiri tete-à-tête cu Donald Trump timp de zece minute. Ulterior, vor începe convorbirile oficiale care vor dura până la ora 15:05.

Cei doi președinți vor avea o declaraţie de presă comună după convorbirile de la Casa Albă, la ora 21:45 (ora României).

Întâlnirea cu Trump va fi precedată de o întrevedere cu şeful diplomaţiei americane, secretarul de Stat Rex Tillerson, întâlnire ce va avea loc la ora locală 12:40, la sediul Departamentului de Stat.

Convorbirile dintre Trump şi Iohannis reprezintă finalul unei vizite prelungite a şefului statului român în Statele Unite ale Americii.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la Washington, că întâlnirea pe care o va avea vineri cu preşedintele SUA, Donald Trump, este „extrem, extrem de importantă” şi că, pe bună dreptate, lumea are aşteptări mari, şeful statului român exprimându-şi încrederea că întrevederea ca decurge foarte bine.

„Este o întâlnire extrem, extrem de importantă şi, pe bună dreptate, lumea are aşteptări mari. Eu îmi doresc foarte mult să avem un prim contact foarte bun cu preşedintele Trump. Vreau să îl conving ca împreună să facem parteneriatul mai solid, mai profund”, le-a declarat Klaus Iohannis jurnaliştilor.

Din agenda discuţiilor, preşedintele a menţionat problemele de securitate pe flancul estic şi probleme economice. „Avem nevoie în continuare de investitori americani”, a spus Iohannis, precizând că va discuta cu preşedintele SUA şi multe alte lucruri care sunt cu siguranţă pe agendele lor.

Întrebat cum crede că va decurge întâlnirea cu Trump, preşedintele Iohannis a răspuns: „Cu siguranţă, va decurge foarte bine şi sunt convins că vom reuşi să abordăm punctele importante de pe agendele noastre”.

De asemenea, un comunicat al Preşedinţiei anunța înaintea vizitei că întrevederea „va fi un excelent prilej pentru a discuta perspectivele de aprofundare şi extindere a Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite, pe toate palierele relevante, inclusiv în contextul în care în acest an se împlinesc 20 de ani de la lansarea acestuia”.

Preşedintele Klaus Iohannis a primit, luni seara, la Washington, distincţia Light Unto the Nations, oferită de Comitetul Evreiesc American, în semn de recunoaştere pentru impactul internaţional important în domeniul păcii, securităţii, democraţiei, promovării valorilor umane.

„Light Unto the Nations” a mai fost acordată unor lideri marcanţi, cum ar fi cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy, preşedintele Statelor Unite ale Americii Bill Clinton, precum şi altor şefi de stat din Europa şi America Latină.

În a doua zi a vizitei sale în Statele Unite ale Americii, Iohannis s-a întâlnit cu directorul CIA, Mike Pompeo, şefului statului român arătând că „România este un partener valoros pentru partea americană, în special datorită expertizei din regiunea Mării Negre, Balcanii de Vest şi vecinătatea estică, inclusiv în ceea ce priveşte ameninţările hibride de pe Flancul Estic al NATO”.

De asemenea, în a doua zi a vizitei sale în SUA, Iohannis a depus o coroană de flori la Monumentul Soldatului Necunoscut de la Cimitirul Naţional Arlington.

Klaus Iohannis a susţinut, miercuri, o alocuţiune la dezbaterea ”Relevanţa Parteneriatului Strategic România-SUA în actualul context internaţional şi de securitate”, organizată de Heritage Foundation la Washington, în care a afirmat că nu există pentru ţările europene alternativă la NATO, această fiind cea mai de succes alianţă militară din istorie. Referindu-se la Rusia, care „încearcă să îşi creeze propria sferă de influenţă prin forţă”, Iohannis a spus că este nevoie de dialog, dar „bazat pe o puternică descurajare”.

Ieri, Klaus Iohannis s-a întâlnit cu o serie de membri ai Congresului american, pe opt dintre ei decorându-i cu Ordinul ”Steaua României” în grad de Comandor pentru meritele lor deosebite în consolidarea relaţiilor româno-americane.

mai mult
CronicăPromovate

Spectacolul ”Călătoria”, care se joacă într-un autobuz supraetajat, reluat de Teatrul Nottara din Bucureşti

calatoria

Spectacolul ”Călătoria”, care se joacă pe parcursul unei călătorii de două ore cu un autobuz supraetajat, este reluat de Teatrul Nottara din Bucureşti, două reprezentaţii fiind programate pe 14 iunie şi 19 iunie, de la ora 19.30, cu plecarea de la Institutul Maghiar Balassi.

Spectacolul, realizat în vara anului 2015, imaginat de Constantin Abăluţă, în regia lui Gavriil Pinte, cu scenografia semnată de Roxana Ionescu, a fost reluat la cererea publicului. Prima reprezentaţie a spectacolului reluat a avut loc miercuri, informează Teatrul Nottara.

”Călătoria” începe din faţa Institutul Maghiar Balassi, pentru 34 de spectatori. Autobuzul îşi continuă drumul pe Bulevardul Lascăr Catargiu, se întoarce la Piaţa Romană, continuă spre Piaţa Victoriei, unde este prima oprire pentru o scurtă scenă. ”Călătoria” continuă pe Bulevardul Aviatorilor, Bulevardul Mareşal Prezan, apoi la Arcul de Triumf pentru o nouă oprire. Autobuzul îşi reia deplasarea pe Bulevardul Kiseleff, cu întoarcere la Piaţa Presei libere, pentru a reveni pe Bulevardul Kiseleff. Penultima oprire este lângă Şcoala Gimnazială Ion Heliade-Rădulescu, în prelungirea Parcului Kiseleff.  Ultima scenă se joacă în afara autobuzului, în Piaţa Victoriei. Finalul se desfăşoară în locul de unde începe reprezentaţia – Institutul Maghiar Balassi.

”Într-o noapte, unui Ceasornicar îi cade în curte o elice. Omul e derutat. Dar e sfătuit să-şi îndure… elicea şi din acel moment nu se mai teme de nimic din ce ar fi să i se întâmple. Însă, la scurt timp, elicea îi este furată. Din acel moment, Ceasornicarul începe să rătăcească prin oraş. Rătăceşte, rătăceşte şi nu mai nimereşte acasă. După mult timp îşi regăseşte Fiul, şi el rătăcitor. Împreună caută drumul spre locuinţa lor de demult, spre locul/ paradisul lor pierdut. Începe, astfel, o călătorie dificilă; cei doi trec din nou (înainte?, înapoi?) prin punctele nodale ale rătăcirilor. Sunt însoţiţi în această călătorie-terapie de un grup histrionic. Trec astfel, împreună, pe la cabinete speciale, ateliere modeste şi chiar pe la «baluri electorale»”, au descris spectacolul reprezentanţii Teatrului Nottara.

Distribuţia spectacolului este alcătuită de Ion Haiduc, Ion Grosu, Dani Popescu, Anca Bejenaru, Cristian Nicolaie, Ioana Calotă, Felicia Gozman Pinte, Cristina Juncu şi Alexandra Aga. Muzica este semnată de Ioan Dobrinescu şi este interpretată de Ansamblul ”Konick”.

Biletele pot fi achiziţionate de la Agenţia de bilete a teatrului şi de pe site-ul instituţiei teatrale.

mai mult
Agenda culturalăPromovate

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) – Ediția a XXIV-a

FITS-2017

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), ajuns la cea de-a XXIV-a ediție, se va desfășura în perioada 9-18 iunie.

Manifestarea susține și promovează și în cadrul ediției din acest an unele dintre cele mai importante spectacole de teatru de pe scena românească, potrivit www.sibfest.ro.

„Montări clasice sau cu abordări moderne, rupte din cotidian sau spunând povești cu tâlc, spectacolele create de instituții teatrale din România invită publicul la redescoperirea viziunilor regizorale de la noi din țară”, menționează site-ul evenimentului.

În timpul festivalului vor avea spectacole de stradă dedicate atât comunității locale, cât și turiștilor care se vor afla în Sibiu în perioada 9-18 iunie.

„Spectacolele de stradă sunt forța acestui festival, iar calitatea lor a crescut de la an la an. Pentru ca sibienii și cei care vin în Sibiu special pentru festival să se poată bucura de calitate și diversitate în artele spectacolului, Piața Mare, Pietonala Bălcescu, Piața Mică și alte spații în aer liber primesc cele mai importante companii în artele spectacolului de stradă care dau farmecul, emoția și marea așteptare pe care Festivalul le aduce an de an”, spune Constantin Chiriac, președintele FITS, arată sursa citată.

Startul spectacolelor outdoor din actuala ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu este dat de Compania franceză de teatru Cie Remue Menage. „Incursiune în abis” este o paradă de lumini purtată de ritmul tobelor taiko și de sunete electronice, acompaniate de meduze, stele strălucitoare, un cal de mare maiestuos și de Diavoli de Mare pe picioroange.

Cele zece zile de festival includ 503 evenimente din sfera artelor spectacolului, conferințe, expoziții și evenimente speciale în 71 de spații, cu reprezentanți din 72 de țări și invitați speciali care vor primi din partea festivalului recunoașterea și cinstirea excelenței lor culturale, potrivit unui comunicat al organizatorilor.

Un număr de 17.000 de bilete a fost vândut de la începutul lunii aprilie până acum, stabilindu-se un nou record de vânzări, 78 de spectacole fiind deja cu locurile epuizate, precizează comunicatul.

„Așteptăm 68.000 de spectatori pe zi la evenimentele din spațiile de interior și exterior, pregătite deja să primească oaspeți. Tema acestui an este iubirea și din iubire pentru comunitatea extraordinară pe care o avem în jurul festivalului nostru, vom dărui momente unice”, a transmis președintele FITS, Constantin Chiriac.

Accesul publicului la evenimentele de stradă programate în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu este gratuit. Pentru spectacolele de interior, accesul se face pe baza tichetelor emise la Agenția Teatrală din Sibiu, str. Nicolae Bălcescu nr. 17. Bilete pot fi achiziționate și online, prin portalul www.eventim.ro, sau din rețeaua națională a magazinelor Germanos, Orange și Vodafone, Librăriile Humanitas și Cărturești.

Alte evenimente culturale:

* Începând de vineri până duminică, 9-11 iunie, în Parcul Izvor din Capitală se va desfășura cea de-a doua ediție a festivalului internațional de trupe tribute, HeyDay Music Festival.

Cele 17 trupe consacrate invitate din Marea Britanie, Italia și România vor performa consecutiv pe River Stage și Park Stage, pentru toți iubitorii de muzică legendară, potrivit unui comunicat al organizatorilor.

În completarea programului, va avea loc un concurs pentru newcomers, care vor deschide zilele de festival, având o scenă numai a lor, respectiv scena Stars.

Intrarea se face vineri, 9 iunie, începând cu ora 16.00, iar sâmbătă, 10 iunie, și duminică, 11 iunie, începând cu ora 12.00. Concertele pe cele două scene mari sunt programate în fiecare zi începând cu ora 17.00, informează comunicatul citat.

Accesul copiilor în vârsta de până la 14 ani, însoțiți de părinți, este liber.

Biletele se găsesc în rețeaua eventim.ro, la casa de bilete creart (Piața Alexandru Lahovari nr. 7). În cele trei zile de festival biletele pot fi cumpărate și de la cele două case special amenajate (Zona Metrou Izvor și zona Splaiul Independenței — bd. B.P. Hașdeu).

* Sâmbătă, 10 iunie, începând cu ora 13.15, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, în parteneriat cu Asociația „Calea Neamului” și Episcopia Covasnei și Harghitei, organizează, în gospodăria Berbești, județul Maramureș, evenimentul „Femeile din Ținutul Căciularilor cos ie” — șezătoarea românilor din Covasna și Harghita.

Potrivit http://muzeul-satului.ro, manifestarea are ca scop promovarea și conservarea valorilor tradiționale și creștine ale poporului român, printr-o serie de activități specifice, cum ar fi: croirea și coaserea de ii și cămăși tradiționale, țesut, împletit, torsul lânii, pictură de icoane pe sticlă, promovarea produselor culinare tradiționale, a dansurilor populare, a poeziei și a cântecului popular și religios.

O sută cincizeci de români din Zăbala, Mărtănuș, Brețcu, Ojdula, Zagon, Târgu Secuiesc, Voinești Covasna, Sfântu Gheorghe, Brașov, Livezi, Miercurea Ciuc vor aduce cu ei muzica și dansurile populare, obiceiurile, meșteșugurile și bucatele tradiționale specifice.

Printre cei care vor susține programul artistic se numără formațiile de cântece și dansuri populare „Junii Covăsneni” și „Crăișorii Iancului” din Voinești — Covasna, ansamblurile de dansuri populare „Florile Zagonului” și „Voievozii Munților”, din localitățile Zagon și Vâlcele, județul Covasna, elevii școlii Gimnaziale din Livezi, județul Harghita, ansamblul de copii „Plaiuri Tulgheșene” din Tulgheș, Harghita, interpreți de muzică populară.

* Duminică, 11 iunie, între orele 11.00 și 13.00, la Grădina Botanică „Dimitrie Brândză”, peluza Italiană, are loc picnicul tradițional britanic, potrivit unui comunicat al organizatorilor.

Evenimentul, aflat la a cincia ediție, este dedicat, în primul rând, copiilor; pentru fiind pregătite o serie de activități distractive precum pictura pe față, vânătoarea de comori, atelierul de olărit și cântecele pe acorduri de chitară.

Participanții au la dispoziție un număr limitat de bilete gratuite la care pot avea acces prin înscrierea la eveniment, pe site-ul British Council.

 

mai mult
ActualitatePromovate

Primul Laborator de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS)

larics

Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) lansează, în colaborare cu parteneri interni şi externi, primul Laborator de Analiza a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS). Pentru început, LARICS se va concentra pe analiza mediilor sociale şi mecanismelor neîncrederii în instituţii şi lideri, pe baza cărora războiul informaţional are succes nu doar în România, ci şi în UE.

LARICS funcționează în interiorul ISPRI, ca structură componentă a institutului, dar cu agendă separată și specifică. Scopul principal va fi de analiză/evaluare a evenimentelor interne și externe, a presei internaționale, cu referire specială la România și Republica Moldova, în contextul unor confruntări purtate în spațul mediatic care au ajuns, în anumite evaluări, la dimensiunea unor „războaie informaționale”.

LARICS a lansat un portal dedicat explicit acestor chestiuni (www.larics.ro), cu scopul de a pune în dezbatere publică tot ce ține de acest domeniu: analiza conceptelor, a metodelor și tehnicilor de manipulare/comunicare publică, a componentelor principale ale războaielor informaționale. Portalul este primul de acest fel în România și va fi o sursă și o resursă unică pentru decidenți politici, presă de specialitate, cercetători interesați de fenomen, studenți etc.

Cercetătorii şi experţii cooptaţi în această structură academică urmează să se ocupe de analiza metodelor şi strategiilor folosite în războiul informaţional care afectează România şi Uniunea Europeană, în special de către Rusia şi Ungaria, concentrându-se în special pe zonele şi mediile în care aceste mesaje de propagandă care pot destabiliza România prind cel mai bine, adică acolo unde încrederea în instituţii şi în lideri este cea mai scăzută.

LARICS își propune, prin intermediul portalului aferent, să devină inclusiv o sursă de „early warning” (avertizare timpurie) în ceea ce privește posibile campanii publice de dezinformare declanșate pe teritoriul celor două state. În plus, LARICS va începe campanii de informare publică și o serie de cursuri pentru jurnaliști dedicate acestor chestiuni (acțiuni de propagandă, dezinformare, manipulare publică, identificarea acestora, metode și strategii de contracarare etc.).

LARICS va avea în componență un grup de experți (Consiliu de experți) care va produce, pe baza materialelor brute furnizate și publicate pe portalul www.lacris.ispri.ro, analize sau editoriale dedicate fenomenului.

LACRIS face un apel către cei interesați (instituții, persoane fizice etc.) să sprijine și să se alăture proiectului nostru. Suntem deschiși și promovăm parteneriatele și colaborarea cu alte instituții sau persoane fizice care împărtășesc aceleași preocupări. De asemenea, ne dorim un parteneriat fructuos și eficace cu presa din România și R. Moldova pentru diseminarea rezultatelor cercetărilor noastre către un public cât mai larg.

LARICS a identificat şi analizat armata de trolli a Federaţiei Ruse sau armata de trolli a Kremlinului. Investiţiile pentru plata jurnaliştilor, bloggerilor, comentatorilor online aserviţi propagandei pro Putin, antioccidentale, anti UE, anti NATO, ajung la 5-7 miliarde de dolari. Există investigaţii jurnalistice relevante asupra acestui tip de activitate pro Kremlin, coordonate de Serviciul Federal de Securitate din Rusia (FSB), date publicate şi de The Guardian în 2015. Date ample sunt publicate de LARICS sub semnătura Elenei Onu în Adevărul.Ro.

Manipularea opiniei publice prin mesaje online, articole, comentarii, filme, mesaje diverse vizează orice domeniu de interes naţional din România. Utilizarea frazelor şablon şi repetarea perseverentă a acestora au ca scop „modelarea” percepţiei opiniei publice, de exemplu, referitor la conflictul din Ucraina.

Publicarea unui raport relevant de către Institutul Afacerilor Internaţionale din Finlanda, intitulat „Ceaţa minciunii. Strategia rusească a minciunii în conflictul din Ucraina”, a demonstrat printre altele promovarea unor teze ideologice caracteristice perioadei sovietice. Evident că procesul este extrem de periculos pentru manipularea generaţiilor tinere, fără experienţa directă a propagandei comuniste, deosebit de penetrantă. Există o agresivitate evidentă împotriva opiniilor diverse, a liberei exprimări. Să nu uităm reacţiile unor pseudolideri de opinie faţă de Apelul academicienilor. Am comis, după părerea lor, un delict de opinie, deşi, pe multe canale ale mass-mediei, problemele grave cu care se confruntă societatea românească sunt adesea prezentate realist şi fără escamotare.

La nivel european şi naţional, este o fraudă dacă ai opinii despre LGBT, familie sau migraţie, altele decât cele acceptate de corectitudinea politică. Eşti tratat drept antioccidental, antidemocratic. Se încearcă cu perseverenţă impunerea dominaţiei minorităţii, indiferent de tipul sau relevanţa sa. Inclusiv a minorităţilor etnice. Statutul Ţinutului Secuiesc a apărut în Monitorul Oficial… Se impune nu egalitate, ci dominaţia minorităţii şi supunerea majorităţii.

Experţii cooptaţi de Academia Română în LARICS provin din domenii apropiate securităţii naţionale, comunicării, dar şi din mediul academic şi din presă. Conform paginii de prezentare, membrii LARICS sunt foştii miniştri de Externe Cristian Diaconescu şi Sergiu Celac, profesorul Dan Dungaciu, profesorul Iulian Chifu (fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate şi politică externă), analista Antonia Colibăşanu (fostă angajată a agenţiei de analiză Stratfor), Dan Dima (fost consilier prezidenţial de securitate naţională), Mihaela Nicola (fondatorul agenţiei de comunicare The Group, care a colaborat şi cu SRI la un aşa-numit proces de rebranding), jurnaliştii Bogdan Ficeac, Ion M. Ioniţă, George Damian, Marcela Tuşcă şi Valentin Buda (ambii din Republica Moldova), fostul diplomat şi ziarist George Scarlat, consultantul Petrişor Peiu, dar şi cercetătorii Darie Cristea, Tatiana Cojocari şi Lucian Dumitrescu.

mai mult
PromovateRepere

Domnule Virgil Ianțu, de ce nu câștigă România Mare?

virgil_iantu

Asociația 24pharte vă propune să-i aveți în vedere și pe românii din Basarabia și teritoriile României Mari și nu credem că emisiunea dumneavoastră ar avea ceva de pierdut, dimpotrivă. Ar fi, cu siguranță, o cât se poate de firească abordare. Mai mult, pe fondul tândălelii politice de la noi, emisiunea dumneavoastră are un mesaj generos și de ce n-ar fi și acesta un bun început pentru a prefigura în mințile telespectatorilor harta fizică reală a locuirii noastre dintotdeauna.

Ați face un gest patriotic cu minimum de mijloace. Ați arăta, astfel, mai ales în preajma Centenarului, că există o istorie comună, o limbă vie și aceeași dreaptă credință. Nu poate exista patriotism fără patrimoniu, ori sub ce formă s-ar afla acesta. În fapt, este o datorie de onoare a Televiziunii Române să conștientizeze acest fapt și să dea consistență anemiei identitare cu care mulți români se confruntă, inclusiv cei de peste mări și țări.

Desigur, nu puteți avea ca subiect o țară anume, fie ea și europeană, doar pentru că acolo trăiesc mulți români, ar fi ridicol și excesiv; dar să restrângeți cunoștințele generale despre națiunea română, despre unitatea ei de limbă și dreaptă credință, dincoace de o linie imaginară, este un afront adus celor care, doar în urma unei vremelnicii politice, își duc zilele dincolo de această linie. Vă adresăm rugămintea să-i aveți în vedere și pe aceștia!

Probabil nu ține doar de dumneavoastră să luați o decizie, dar suntem convinși că ați avea un cuvânt important de spus.

Asociația 24pharte

mai mult
DocumentarMonarhiePromovate

8 iunie 1930 – Carol de Hohenzollern este proclamat rege al României, sub numele de Carol al II-lea

rege-carol
Parlamentul îl proclamă pe Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca rege al României, sub numele de Carol al II-lea. S-a încheiat astfel prima domnie a regelui Mihai I (începută la 20.07.1927, ca urmare a morții regelui Ferdinand I, și desfășurată sub tutela unei Înalte Regente). Principelui mostenitor Mihai i se conferă titlul de “Mare Voievod de Alba Iulia”.
Carol al II-lea al României (n. 15 octombrie 1893 – d. 4 aprilie 1953) a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Carol a fost primul născut al viitorului rege Ferdinand I al României și al soției sale, principesa Maria, dobândind prin naștere titlul de Principe de Hohenzollern-Sigmaringen (transformat mai târziu de Ferdinand în Principe al României). După accederea la tron a părinților săi, a devenit Principele moștenitor Carol al României.
Primul Rege născut în România a avut o domnie cu împliniri, dar şi multe convulsii. Potrivit documentelor istorice, la 10 martie 1921, Principele Carol s-a căsătorit cu Principesa Elena, fiica Regelui Constantin al Greciei. Din păcate, această căsătorie nu a durat. Carol a plecat, în decembrie 1925, împreună cu Elena Lupescu la Paris, renunţând la drepturile de moştenitor al Coroanei. Regele Ferdinand l-a îndepartat din Familia Regală şi l-a desemnat ca moştenitor pe tânărul său nepot, Mihai.
Astfel, prima domnie a MS Regele Mihai I a început în 1927, după moartea bunicului Său, Regele Ferdinand I. Regele-copil a fost tutelat de o Regentă condusă de unchiul Său, Principele Nicolae al României.
În 1927, regele Ferdinand și Ion I.C. Brătianu au murit, lăsând un gol adânc pe scena politică. Principele moștenitor Carol renunțase la toate drepturile monarhice și trăia la Paris sub numele de Carol Caraiman alături de amanta sa, Elena Lupescu. În aceste condiții, Mihai, în vârstă de șase ani, fiul lui Carol, a fost proclamat rege sub tutela unei regente formată din patriarhul Miron Cristea, prințul Nicolae, fratele lui Carol, și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Lipsa de autoritate a regentei a provocat o criză politică majoră, speculată de Partidul Național-Țărănesc condus de Iuliu Maniu, care dorea aducerea pe tron a lui Carol. Acesta își schimbase între timp ideile privind instituția regalității și era dornic să revină în țară în calitate de rege.
Pe 8 iunie 1930, cu 485 de bile albe și una singură neagră în Parlament, Carol Caraiman a devenit regele Carol al II-lea. Regele Mihai, care avea nouă ani, a rămas principe moștenitor și a primit titlul pompos de Mare Voievod de Alba Iulia.
Vestea restaurației a fost primită cu satisfacție atât în societatea românească, dar mai ales în cercurile economice străine care primeau unda verde pentru a intra masiv în spațiul românesc.
Noul rege a trecut imediat la măsuri pentru consolidarea tronului său: a izolat-o pe mama sa, regina Maria, la Balcic, l-a îndepărtat de la curte pe Barbu Stirbey, iar pe fosta sa soție, regina Elena a trimis-o peste graniță. S-a constituit imediat și o camarilă regală.
În ceea ce o privea pe Elena Lupescu, regele Carol al II-lea a actionat în maniera sa caracteristică, impunându-și voința. În ciuda tuturor apelurilor liderilor politici de a nu o aduce pe amanta sa în țară, Elena Lupescu s-a stabilit la Castelul Foișor pe 12 august, iar câteva luni mai târziu s-a mutat în București. Acest gest îi va transforma pe Carol al II-lea și Iuliu Maniu în dușmani neîmpăcați.
Carol a fragilizat sistemul de partide, numind adesea la guvernare facțiuni minoritare ale partidelor istorice și cochetând cu idea unor guverne de concentrație națională, precum guvernul Iorga-Argetoianu. De asemenea, a permis formarea unei camarile corupte în jurul său, sub patronajul Elenei Lupescu.
În 1938, Regele Carol al II-lea a dizolvat partidele politice, înlocuite cu un partid unic, Frontul Renașterii Naționale, patronat de rege, a abolit constituţia şi a instaurat un regim de autoritate monarhică. Pe acest fond, treptat, regimul său îşi pierde sprijinul de care se bucurase instituţia monarhică în România până atunci, astfel că, în 10 ani, situaţia devine foarte grea.
Carol al II-lea a abdicat la 6 septembrie 1940, Mihai redevenind rege al României. Anul 1940 a consemnat fărâmițarea României Mari ca urmare a pactului dintre Germania și URSS, situație care a avut efecte dezastruoase asupra reputației monarhului român. Reorientarea politicii externe a României către Germania nazistă nu a putut salva regimul lui Carol, care a fost obligat să abdice de către generalul Ion Antonescu, proaspăt numit de el prim-ministru. I-a fost permisă părăsirea țării cu un tren special încărcat cu averi, nelipsind mult să fie asasinat de către legionari, care au tras asupra trenului. După cel de-al Doilea Război Mondial, fostul rege a dorit să se întoarcă la cârma țării și să-și detroneze din nou fiul, însă a fost oprit de Aliații vestici. S-a căsătorit în cele din urmă cu Elena Lupescu, murind în exil.

Dotat cu o inteligență extraordinară și pasionat de cultură, al cărei patronaj rămâne una din realizările sale majore, reputația lui Carol este pătată de viața sa privată, care a interferat cu administrarea treburilor de stat, și de măsurile brutale luate împotriva Gărzii de Fier. Carol rămâne o personalitate controversată. De altfel, nici Mihai nu a mai reluat vreodată legătura cu el, neluând parte nici la ceremonia de înhumare a rămășițelor lui Carol la Mănăstirea Curtea de Argeș, în 2003.

Sursa: Enciclopedia României, Wikipedia

mai mult
Grupul de la PloieștiPromovate

Cenaclul în zi de Sărbătoare

ce3

Luni, 5 iunie, zi de Sărbătoare, Sfânta Treime. Evadând din cotidianul monotoniei citadine Asociația Culturală 24 PH ARTE a organizat deja tradiționalul cenaclu literar, reuniune în cadrul căreia s-au desfăşurat câteva evenimente culturale adresate celor pasionaţi de lectură.

Ca la fiecare întâlnire a Cenaclului nu au lipsit prezentarea de carte, marcarea evenimentelor culturale, recitalul poetic, lectura şi analiza critică a creaţiilor prezentate de membri cenaclului.

Adevărate momente de joncţiune între curtoazia, eleganţa, eticheta şi bunul gust pe care, ca norme tacite şi elitare, le cultivă societatea oamenilor iubitori de cultură, pe de o parte, şi ideea de refugiu, de comuniune, complicitate şi solidaritate, chiar de libertinaj, originalitate şi insolit provocator, pe de altă parte, tot mai puternic şi mai permisiv demonstrate de eterogena mondenitate citadină.

Nu au lipsit de la reuniune Ion Vintilă Fintiş, invitatul special Miki Vieru, Laurențiu Popa, Marian Zmaranda, Florin Manole, Octavian Onea, Leonida Chifu, Florin Oprea Sălceanu, Dan Minoiu, Dan Mustățea.

Pe parcursul evenimentelor culturale prezentate, poeții Ioan Vintilă Fintiș și Miki Vieru au susținut câte un recital de poezie din volumele „Catedrala de rouă” respectiv „Hotel Sud no 2” (în exclusivitate, volumul fiind în curs de apariție editorială, detalii AICI).

mai mult
PoeziePromovate

Exclusiv! Primele poeme din viitorul volum „Hotel Sud no 2” al poetului Miki Vieru

miki

Mihai (Miki) Vieru s-a născut la Ploiești în 1974, unde a urmat cursurile Facultății de Litere și Științe. A debutat în revista de cultură Familia de la Oradea în anul 2000.

Volume de poezie:
Thermidor@Ketamidor (Editura Biblioteca revistei Familia, 2003)
Leul Greu (Editura Brumar, 2005)
Hai-ku Miki (Editura Brumar, 2007)
ShiNoBi (Editura Brumar, 2008)
Aer în iarbă (Editura Casa de pariuri literare, 2012)

Ieri Park (Casa de editură Max Blecher, 2014)

A participat la antologiile Colocviilor tinerilor scriitori din 2006 pînă în 2012, cu excepția anului 2008. A participat la tabăra de creație de la Săvîrșin și a publicat în antologiile taberei, Poate ne vedem (Editura Mirador, 2010), Deranj (Editura Nigredo, 2011).

În prezent, este asistent doctor și predă limba engleză la Universitatea din Oradea, Facultatea de Arte, Departamentul de Muzică.

Luni, 5 iunie, Miki Vieru a fost invitatul de onoare în cadrul reuninii cenaclului Asociației Culturale 24 PH ARTE, unde a ținut un recital de poezie, în exclusivitate, din viitorul volum „Hotel Sud no 2” la care lucrează în prezent.

Hotel Sud no 2

L.A.

Mergem printr-o grădină de case

dintre care răsar pomi și floră multă

doi copii ne incendiază gândurile cu veselie

muncitorii de la distrigaz cred că de 40 de ani înjură

Armași nr. 8, iar strada geme sticlită sub ora de vârf

dimineața ne plânge în pumni zămislind o răcoare

al cărei parfum este măturat sub amenințarea zăpușelii

de către lucrătorii de la drumuri și poduri

strâng aerul parfumat din care palme însângerate cresc trandafiri

o zâmbră dansantă tăcut sub

nori așezată.

Hotel Sud no 2

Amintea

Că uite, că uită

ne-au crescut inimile

pâini pe vatra plăieșilor

în acest oraș unde

mâna Maicii Domnului prinde învăluind

gardurile în umeri robuști

întregi colțuri de stradă

unde mâna ei nouă înșine pe umeri a îmbărbătare

pe umeri ni se așează pasăre

unde ești tu?

Din timp mai ies vizuini de timpuri

mai lipsesc memorii

loess peste tobele amuțite

ca-ntr-o noapte al cărei întuneric ne paște

plin de cuțite, inima mea.

Hotel Sud no 2

Te plimb de mână

moartea la un braț distanță pe stânga

scenei

măicuța în retrovizoare

își asprește privirea de atâta distanță

pierd fizicalitate pas cu pas eu întreb: mă iei?

Ea, moartea, spune: ba pe dracu!

mai mult
Agenda culturalăPromovate

Expoziție inedită sub egida Programului Național „România 100 de ani” la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova

primul-razboi-mondial

„Unitatea națională fă-o în inimi, și de la sine se va scrie pe steag”– Nicolae Iorga

La împlinirea unui secol de la eroicele lupte din vara anului 1917 – Mărăști, Mărășești, Oituz – la Ploiești, sub egida Programului Național „România 100 de ani”, în zilele de 9 și 10 iunie 2017, puteți retrăi atmosfera ‘fierbinte’ a frontului, istoria coboară în stradă, eroii prind viață, lăsându-ne să pătrundem într-o lume în care dragostea de țară și de neam însuflețea inimi și clădea caractere.

Organizat de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, la sediul său din Str. Toma Caragiu, nr.10, în colaborare cu Asociația ‘6 Dorobanți’, evenimentul își propune să fie o experiență inedită pentru pasionații de istorie, dar și o necesară lecție de patriotism, într-o lume ancorată într-un prezent tot mai mercantil.

Vineri, 9 iunie, începând cu ora 17.00, în curtea muzeului, va fi recreată atmosfera Primului Război Mondial, în cadrul unui eveniment militar inedit, ‘Pe aici nu se trece!’, din care nu vor lipsi organizarea unei tabere militare, prezentările de uniforme și echipamente militare și multe alte surprize pe care vă invităm să le descoperiți.

Protagoniștii evenimentului vor fi nimeni alții decât membrii Asociației ‘6 Dorobanți’, organizație înființată în Prahova în 2006, care își propune să reînvie spiritul cazon din timpul Războiului de Reîntregire a Neamului.

Cei care doresc să cunoască și să înțeleagă mai bine atmosfera tipică epocii Primului Război Mondial sunt așteptați și sâmbătă, 10 iunie 2017, la ora 11.00, în sala ‘Auditorium’ a muzeului, la vernisajul expoziției temporare ‘În tranșee pentru țară…’

Expoziția restituie, într-o manieră captivantă, ambianța și contextul militar-istoric al acelor vremuri, prin valorificarea patrimoniului muzeal propriu, a pieselor de epocă puse la dispoziție de colecționarii Doru Fărcuș, Ciprian Rădulescu, Radu Constantin și a reconstituirilor.

mai mult
CronicăPromovate

Scenarist sub acoperire – volumul de scenarii cinematografice semnat de Dorin Goagă

dorin-goaga

A ieșit de sub tipar, la Editura SEMNE, volumul de scenarii cinematografice „Scenarist sub acoperire” semnat de Dorin Goagă.

Volumul cuprinde 456 de pagini, în format A5, și conține patru scenarii cinematografice de lungmetraj, 12 scenarii de scurtmetraj și o proză scurtă cu caracter cinematografic.

Subiectele celor 4 lungmetraje, în ordine alfabetică, sunt:

NU RÂDEȚI, CĂ VĂ VINE RÂNDUL!: Emilia Popescu, ca multe alte femei, își dorește să fie în locul soțului, care i se pare că se descurcă mai ușor. Dar atenție ce vă doriți, pentru că riscați să vi se îndeplinească dorința!

SACRIFICIU SUPREM: În cinstea celui de-al XIV-lea congres al partidului comunist, trebuie pusă în funcțiune prima centrală atomo-electrică. Compromisurile făcute duc la un accident în momentul probelor. Pentru a evita o catastrofă nucleară, C.H. intervine cu prețul vieții sale.

SCHIMBAREA LA FAȚĂ sau SCENARIST SUB ACOPERIRE: Prevalează dreptul cuplurilor homo la adopție, sau drepturile copilului?

ULTIMUL VIRGIN ȘI REVOLUȚIA ÎN DIRECT sau CONJUNCTURA: În anul 1989, tinerii nu cunoșteau decât o singură culoare politică. În decembrie, patru dintre ei se pomenesc în tabere adverse. Unul dintre aceștia ajunge în ‘culisele’ Revoluției, unde se punea la cale viitorul României capitaliste.

Dorin Goagă

Dorin Goagă s-a născut în 1948 în satul Pietriceaua, comuna Brebu, județul Prahova și a absolvit Facultatea de Electrotehnică la Iași în 1971. Și-a făcut stagiatura ca inginer în orașul Plopeni — Prahova, iar în 1975 s-a stabilit în București și a lucrat la Institutul de Mecanică Fină.

Între 2001 și 2011 a fost profesor cu definitivat în Electrotehnică și normă întreagă la Liceul Tehnologic Electronică Industrială, apoi s-a pensionat.
Are opt brevete de invenție și două modele industriale, și a colaborat ocazional cu diverse publicații tehnice sau literare.

Între 1971 și 1975, a inițiat și a fost instructorul foto-cineclubului PLOPENI, apoi al cineclubului MICRONUL, Mecanică Fină București.

Din septembrie 2015 este vicepreședintele ASOCIAȚIEI NAȚIONALE a CINECLUBURILOR și REALIZATORILOR NEPROFESIONIȘTI de FILM din ROMÂNIA.

În perioada 1975 — 2012 a scris 9 scenarii de lungmetraj și circa 20 de scurtmetraje. În 2005 a câștigat cu un lungmetraj concursul organizat de TVR, dar nu a intrat în producție din lipsă de fonduri.

În ‘Ultima soluție’, care ține loc de prefață a volumului, autorul justifică de ce s-a hotărât să-și tipărească o parte din scenarii. Conform legii, stabilite, desigur, de cineaști, Centrul Național al Cinematografiei nu primește scenarii, ci ‘proiecte cinematografice’, adică ‘producător — regizor — scenariu’. În general, regizorii au devenit și producători, și au scenariile lor, așa că nu organizează selecții proprii, cel mult acceptă scenariile prietenilor, sau din familie.
Așa că, singura soluție, așa cum spune scenaristul Dorin Goagă, este să scoată și al doilea volum de scenarii!
Mai multe detalii pe dorin-goaga.blogspot.ro.

mai mult
1 48 49 50 51 52 53
Page 50 of 53