close

Promovate

Cenaclul I.L. CaragialeCronicăPromovate

Cronică literară, 1.07.2019 – Ședința cenaclului literar I. L. Caragiale

Cen7

– Ce faci, tu ?
– La ceai, la Adu !
– La ora cinci ?
– Exact ! P-aici !

Imortalizăm vara …

Revista Presei ne este actualizată și prezentată de Ioan Vintilă Fintiș cu articole din ”România literară ”, ”Luceafărul de dimineață”, „ Cafeneaua literară”și ”Orizonturi”.

Dan Cristea îl citează pe George Călinescu care la 33 de ani afirma: ”Literatura se face prin cultură, iar cultura prin lectură.” Tot Dan Cristea o reactualizează pe Nora Iuga, reproducând opere din vasta publicație literară a acesteia. Noua rubrică lui Alex Ștefănescu Poeți de ieri și de azi, are menirea de a construi un liant necesar între generațiile literare.

Daniel Bănulescu, membru vechi al Cenaclului I. L. Caragiale detaliat de foarte multe multe conjunctural, fragmentează : ”Lumea invizibilă dansează strâns îmbrățișată cu lumea invizibilă ”.
Lecturile prezentate în cadrul ședințelor noastre reliefează personalitatea unor personajele interlope, bine definite în spațiul său literar.
Intervenția lui Theodor Ghiondea face referire la hermeneutica lui Călinescu și modul de bordare a activității lui Mateiu Caragiale. Egolatria devine parte semnificativă de abordare și sinteză a lui Călinescu.
Horia Gârbea în ”Luceafărul de dimineață” scrie despre Sorin Lavric noua apariție editorială.
”Cafeneaua literară” îl are ca protagonist pe Virgil Diaconu cu ”Poezia începe la Summer” de Constantin Daniel, medic psiholog.
Rubrica ”Cel mai recent poem” este deschisă de către Luminița Bratu. Colega noastră ne mărturisește că scrierea sa este influențată de dialogurile din cadrul cenaclului referitoare la suflet, susținute de ipotezele lui Florin Manole, precum și de lecturile revelatoare ale lui Toma de Aquino. Identificarea esenței umane în suflet verifică realitatea umană corelată cu cea divină.
Surpriza acestei jumătăți de an o constituie prezența tânărului Alexandru Popa care ne oferă un microrecital la chitară, dar și ne lecturează câteva dintre poemele sale.
Valentin Irimia, revenit după o lungă absență ne încântă cu un sonet ”Rătăcit în propriul nume”. Ramona Müller citește poemul creat în timpul ședinței de cenaclu ”on-off”, recunoscând că a fost inspirată de Marian Smaranda.

”Cronica unui film” pusă la dispoziție de Mihai Ioachimescu ne propune o ”temă deprimantă, dar încă actuală” rulată de pelicula ”Silkwood” . În distribuția filmului joacă Kurt Russel și Meryl, actrița cu cele mai numeroase nominalizări la Oscar. Regia este asigurată de Mike Nichols. Filmul reprezintă un fel de ”Cernobâl american” al anilor ‘70, deoarece redă atmosfera și realitatea pericolului de contaminare dintr-o uzină nucleară. Karen Silkwood, interpretată de Meryl Streep se transformă ”într-un fel de Ioana dˈArc” încercând să dezvăluie opiniei publice adevărul referitor la infracțiunile comise în domeniul nuclear. Având 40 de ori mai mare decât limita legală radioactivă , Silkwood contactează un reporter de la The New York Times pentru a-i pune la dispoziție informațiile pe care le-a strâns. Moare însă…accident sau crimă ?

Florin Manole ne redescoperă valențele sufletești, ideea existenței lui Dumnezeu și valorile creștine. Omul este ființa prin care Dumnezeu pătrunde în natură. Omul nou este cel trecut prin credință și prin sistemul determinat de divin și reprezintă mai mult decât o legendă, o actualitate …Surâsul Tatălui coboară din ceruri prin privirea și zâmbetele sfinților. Iubirea este o minune deoarece naște spontan reciprocitatea. Orice mare iubire este întotdeauna reciprocitate.
”Geniul meu stă în nările mele” afirmă Friedrich Nietzsche, considerând că realitatea reprezintă ceva foarte crud, o realitate senzorială, ceea ce face ca sufletul să fie iritabil în fața realității materiale. Lucrurile mărunte fac diferența dintre profunzimea sufletului din Antichitate și cea din Europa occidentală contemporană ele colorând nuanțele sufletești, printre care se numără și ura. Autodepășirea omului determină ura. Voltaire în scrisorile sa filosofice ( cea cu nr. 25) descrie răfuiala unui creștin. Voltaire se revoltă cu Pascal, se luptă cu cel care a descris cel mai bine sufletul creștin. Învățătura de credință a creștinismului poate înălța și valorifica, explica și așeza sufletul, susține Pascal. Voltaire restrânge definiția sufletului la necesitatea individuală și colectivă, imediată și pragmatică : ” Pe măsură ce oamenii vor trăi din ce în ce mai bine, viața le va fi mai ușoară și mai asigurată.” Nălucirea lui Pascal vis-à-vis de complexitatea și profunzimea structurii sufletești va fi anulată de progresul tehnologic, ce va oferi omenirii un nivel de trai mult mai ridicat și facil prin instrumentele de care vor beneficia oamenii în viitor. Voltaire și Nietsche au oferit un contra-exemplu sufletului creștin bazat pe argumente raționale.

Ca de obicei, discuțiile suscită interesul și opinia incisivă a lui Marian Smaranda are prioritate : ”Voltaire, de fapt, are un dezgust pentru religia creștină. Aceasta îl face pe om sclav și îl face să mai plătească impozit, acolo, unde este iarbă verde.”

Ghiondea consideră că argumentele de estetizare a sufletului susținute de Nietzche sunt
legate de existențialism, acestea fiind o atitudine vehement sentimentalistă. Domnul profesor dându-i dreptate lui Smaranda, percutează argumentativ teoria sofiologiei. Smaranda cere explicații, iar le vin din partea colegului nostru. Serghie Bulgakov este cel care susține că Sf. Duh este o teoretizare, o dogmatizare, o analiză mai detaliată decât o avem de la sfinții părinți.” Creștinismul din acest punct de vedere se manifestă ca o ” practică ezoterică și inițiatică din oportunități diverse”. Opera de artă în perioada lui Nietzche nu avea nevoie de interpretări filosofice. Era interpretată și luată în seamă ca atare. Cultul mitologiei amestecat cu mirodeniile artei mileniului XIX creează discrepanțe culturale în foarte multe țări. Nodul dilematic al problemei constă în existența cultelor prezente (vechi, antice) la un moment dat și autenticitatea religiei din zilele noastre.

”Între Uniunea Sovietică și SUA există o singură diferență cantitativă. Un student străin îmi spunea : Pot să îmi imaginez Albania ca un Neon ?”

Toate exagerările lui Nietzche sunt o tradiție în filosofia psihologizată și psihologizantă a secolului 19.” Sorin Vânătoru și Marian Smaranda completează tabloul înrămat în discuții superlative :
– De ce reforma este formală ? întreabă Smaranda
– Depinde de spațiul exterior al manifestării ! E ca și cum ai privi un abuz al unui alt
abuz, un fel de sacrificiu. Originea tuturor tulburărilor și eșuărilor de mai târziu din fiosofie s-a datorat diferenței de mesaj.

”Mesajul pur” la care se face referire în discuțiile ședinței Smaranda,caută esența retoricii care se bazează pe fundamentul cristalizării mesajului doar printr-un proces bine definit și definitivat. 102% Ghiodea ne așează umerii literari în bibliografia lui Blaga pentru care garantează vis-à-vis de subiectul analizat. ”Limbajul kantian transformat de Blaga și trecut de cenzura existențială ne obligă să ne asumăm asupra elementelor artificiale induse.”

Respirația teologică îmbină literar și opinii individuale legate de creștinismul ortodox cu practica lui Steinhard îmbinând multe elemente pro sau contra. Expirăm…

La Rubrica principală, eu, personal descopăr o POEZIE.

Diana Petroșanu (Femeia alogenă)

Ioan Vintilă Fintiș ne prezintă un scurt CV al autoarei. Fără să vreau, mă pun în locul ei. O privesc. Mâinile îi tremură. Țigara se unduie fumegând între două spirale de nicotină…mi-aduc aminte de ”botezul” meu din cadrul cenaclului. Îmi revin câteva foi pe care le parcurg cu insațietate…versurile ei mi-aduc aminte de începuturile mele și reverberez…

E mai tânără cu 2 ani decât mine și scrie bine….demult, la seara de autor din cadrul cenaclului nu mi-a fost dat să lecturez cu mare plăcere un asemenea autor.
Este o ”poezie dezbrăcată de dulcegăriile și stările lirice care brodează în general poezia feminină, mai ales la poetele care nu au un bagaj cultural poetic, lucru care este valabil și pentru alte categorii de așa ziși poeți. Versurile se croșetează în preajma umbrei și a nimicului.” (Ioan Vintilă Fintiș).

Necuvântare

Mă frâng
fără un cuvânt
ca și cum nimicul
ar fi mai important
decât o clipă
în netăcere

când-necând
mă întorc la mine
mă înfășor zdrobit
cu propriul eu

Smaranda recomandă ca textele să fie corecte scrise din punct de vedre gramatical. În plus o invită pe autoare să caute să dezvolte sensul poetic prin spații mult mai largi decât celor oferite, deoarece miza versului se pierde înainte de a fi căutată. Rigurozitatea mesajului constă în plurivalența mesajului transmis, chiar dacă este un mesaj bine transmis din primele două cuvinte. Ciudățenia versului constă în faptul că nu îi găsești acel ”ceva”, tragismul necesar care aici, pare destul de plat, indefinit…

Noi, cenaclistele susținem tema feminină a Dianei Petroșanu, regăsindu-ne în versurile ei. Ne apărăm și luăm cuvântul. Grațiela Avram consideră că lectura noii colege de cenaclu respirabilă în suflul contemporan. Susțin argumentul și afirm că de mult Cenaclul nu a mai dezbătut la rubrica de sine stătătoare o asemenea lectură de calibru, în vers alb. Poezia Dianei are mutilare, frumusețe și incertitudine. I se recomandă amploarea analizei pe filon de structură poetică.

Ora fiind mai înaintată decât cea propusă, ne-am retras, eu și Dimi, înainte de finalizarea ședinței de cenaclu. Despre celelalte rubrici nu pot să îmi dau cu părerea, pentru că nu am fost prezentă.

– Căldură mare, mon cher !

de Ramona Müller, coana secretarița

mai mult
PoeziePromovate

CĂRŢI DISPERATE

book

Sunt carte şi tac
În sac dosită…

Am fost fiinţă vie
Din falnicul brad,
Din tulpini de grâu
Topite şi zac.

Câteodată mă citeşte
vreunul,
Mă învie la a doua
citire
Ca un Hristos.

Sunt carte disperată
tocată economic
Să mai fiu necitită,
dosită în sac,
Ori act de divorţ,
bancnotă
În mâna unui hoţ.

Citeşte-mă şi dă-mă
mai departe!

De un veac sunt carte
disperată.

2019-07-02
(Dan Drăguş)

mai mult
ActualitatePromovate

Sesiuni estivale inter-disciplinare pentru cariere profesionale de succes prin Programul Pre-Doctoral al Catedrei Internaționale Onorifice ”Jean Bart”

UMC

Sub egida Hubului MACRO-REGIONAL DUNĂRE – MAREA NEAGRĂ, fondat sub Președinția CLUJ IT Cluster la Constanța (februarie 2019), cu ocazia recentului Forum Anual al Dunării (Palatul Parlamentului, iunie 2019), în urma consultării cu institute partenere care coordonează studii avansate și doctorale în cadrul Academiei Române, a fost lansată seria sesiunilor estivale, atât on line, cât și live, după modelul de Școală Pre-Doctorală, cu scopul sprijinirii celor interesați printr-un mentorat pro-activ constând în pregătirea, consilierea și recomandarea, în special la școlile doctorale ale Academiei Române. Programul de formare are drept public-țintă în special pe profesioniștii, consultanții, avocații, managerii sau decidenții potențiali care, conform modelelor testate pe plan european și internațional, au astfel oportunitatea de a promova mai prestigios și mai rapid în carieră, inclusiv prin obținerea titlului de doctor într-un anumit domeniu dorit.

Obiectivul-cheie al acestor sesiuni, care se desfășoară în lunile iulie-august-septembrie, constă în ghidajul celor motivați de continuarea carierei, fie în țară, fie la nivel UE, pentru a dezvolta, în cadrul viitoarelor lor lucrări științifice, îndeosebi aplicații și metodologii inovative în contextul priorităților dezvoltării macro-regionale de proiecte și afaceri în Regiunea UE a Dunării și în Bazinul Mării Negre.

Sesiunile au loc în serii de câte maxim 5 zile, atât la sediul Institutului de Cercetări Juridice – Casa Academiei Române, cât și la cel al Bazei Nautice – Lacul Mamaia – Universitatea Maritimă din Constanța, Președinte CLDR România. Cei interesați de sesiunile estivale la Constanța pot primi și sprijin pentru cazarea în condiții cât mai convenabile în cadrul Bazei Nautice. Alternativ, pentru cei care nu se pot deplasa la București sau Constanța, sesiunea poate fi organizată și online, pe platforma educațională CIO-SUERD (de tip Moodle).

Sesiunile on line încep din data de 10 iulie 2019, pe platforma educațională CIO-SUERD, cu acces flexibil în funcție de programul fiecărui participant și se încheie în luna septembrie. La final, pe baza cunoștințelor și consilierii oferite, ca evaluare, cursanții vor prezenta o schiță / concept cadru a unei teme cu caracter cât mai inter-disciplinar și inovativ posibil. Cei interesați vor fi, de asemenea, îndrumați și recomandați către filierele optime de continuare a carierei lor profesionale.

Tematica inter-disciplinară a sesiunilor estivale:
– pentru project managerii, consultanții și antreprenorii în economie circulară, bioeconomie și managementul inovării – Expert în managementul bioeconomiei, inovării și bunei guvernanțe
– pentru cei interesați în studiile de planificare și dezvoltare macro-regională, în special în context SUERD – Expert în dezvoltare macroregională – Regiunea UE a Dunării
– pentru urbaniști, arhitecți, decidenți – Expert în inovare urbană – Smart City
– pentru cei interesați de domeniul turismului și serviciilor conexe – Promotor și Expert în Managementul Destinației Turistice (OMD)
– pentru specialiștii IT&C – Ofițer Protecție Date cu Caracter Personal (DPO), respectiv Expert în incidente de securitate GDPR & CyberSecurity

Care sunt principalele beneficii ale participării?
1. acompaniere de la A la Z în scopul valorificării unei idei/proiect personal, evitând inteligent orice recurs la tehnici ”copy-paste”
2. orientarea cât mai aplicativă a temei alese, inclusiv prin ”marketizarea” sa și includerea în proiectele Acceleratorului de Idei și Afaceri al Hub-ului Macro-Regional Dunăre-Marea Neagră
3. stabilirea legăturii și recomandarea către domeniul / coordonatorul lucrării de doctorat
4. însușirea și punerea în practică a celor mai actuale instrumente inovative, implicit de protecția drepturilor de autor
5. Certificat de Absolvire însoțit de Anexă de Studii și, la cerere, Scrisoare de Recomandare.

Înscrierile se fac conform principiului „Primul venit-primul servit”. Detalii suplimentare pot fi solicitate Secretariatului Tehnic prin e-mail: ciosuerd@gmail.com ori telefonic la tel./fax: 021.230.49.97.

mai mult
PromovateRepere

De ziua Sfântului Voievod Ștefan cel Mare

Stefan

Astăzi, Biserica Ortodoxă Română îl cinsteşte pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, domnitorul muşatin căruia, pentru sfinţenia faptelor sale, poporul român de pretutindeni îi înalţă, din adâncul conştiinţei sale, un prinos de mulţumire şi recunoştinţă.

Fiu al voievodului Bogdan al II-lea şi al doamnei Maria – Mălina Oltea, domnitorul Ştefan cel Mare a manifestat, încă din fragedă pruncie, o deosebită dragoste faţă de ţară şi credinţa strămoşească. După uciderea tatălui său, este chemat la tronul Moldovei, la 12 aprilie 1457. Deşi a fost încercat, pe parcursul lungii sale domnii, de numeroase suferinţe, domnitorul nu şi-a pierdut niciodată nădejdea în Dumnezeu, purtându-şi cu evlavie crucea vieţii sale. A domnit 47 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, a dus lupte împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei şi Regatul Ungariei.

„Atletul creştinătăţii”, aşa cum l-a numit papa Sixt al VI-lea, a luptat pentru apărarea dreptei credinţe, menire pe care a considerat-o sfântă şi pentru care şi-ar fi dat oricând viaţa, aşa cum arăta în scrisoarea pe care o adresa în 25 ianuarie 1475 tuturor principilor creştini ai Europei, după biruinţa dobândită împotriva turcilor, la Podu-Înalt, lângă Vaslui.

În cei 47 de ani de domnie, Ştefan a ctitorit 44 de biserici şi mănăstiri pentru războaiele purtate. Ctitoriile erau apoi înzestrate cu pământuri şi împodobite cu Sfinte Evanghelii şi cărţi, cu epitafuri şi veșminte de brocarturi scumpe, cu cădelniţe şi sfeşnice de aur. Dreptcredinciosul Voievod  a pus numeroasele victorii nu pe seama iscusinţei minţii sale ci, cu smerenie, pe seama voii şi puterii lui Dumnezeu, care i-a stat mereu alături. Prin numărul mare de mănăstiri şi biserici zidite, atât în Moldova cât şi în Muntenia, Transilvania şi Muntele Athos, Sfântul Ştefan a fost nu numai apărător, ci şi mărturisitor al credinţei creştine.

L-a avut ca duhovnic şi sfetnic pe Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, de la care a învăţat să fie un om al înţelepciunii şi dreptăţii, al iubirii şi iertării:„Te-am iertat şi toată mânia şi ura am alungat-o cu totul din inima noastră”, scria voievodul, adresându-se boierului său, Mihu, unul din cei care participaseră la uciderea părintelui său.

Ştefan a murit pe data de 2 iulie 1504, cronicarul amintind că „l-au îngropat ţara cu multă jale şi plângere la mănăstire la Putna care era de dânsul zidită. Atâta jale era de plângeau toţi, ca după un părinte al lor”.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat la 20 iunie 1992, Sfântul Ştefan fiind sărbătorit în fiecare an, pe data de 2 iulie.

Sfinţenia Voievodului Ştefan cel Mare

Vorbind despre sfinţenia voievodului Ştefan cel Mare, pr. prof Constantin Coman amintea, în articolul „Dreptcredinciosul domnitor Ştefan cel Mare şi Sfânt sau despre criteriile sfinţeniei”, publicat în volumul „Prin fereastra bisericii sau o lectură teologică a realităţii”, apărut la Editura Bizantină:

„O anumită parte a intelectualităţii noastre – mereu aceeaşi – face alergie la auzul numelui Domnitorului Ştefan cel Mare, mai ales când acestuia îi este asociată sfinţenia, recunoscută de Biserica Ortodoxă Română cu câţiva ani în urmă prin hotărârea Sfântului Sinod care, de fapt, a pecetluit o cinstire pe care poporul binecredincios român a acordat-o dintotdeauna bravului domnitor. O anumită presă care revendică pentru sine rigoarea, obiectivitatea şi corectitudinea a atacat verdictul popular prin consideraţii care trimit mai curând la suficienţa de sine, trufie şi dispreţ, vorbind despre „calităţile” de bătăuş şi vărsător de sânge ale domnitorului şi de alte aspecte care ar viza moralitatea acestuia (…) Atunci când pun în discuţie problema sfinţeniei lui Ştefan cel Mare, intelectualii in discuţie fac dovada unei incorecte cunoaşteri a conceptului de sfinţenie aşa cum este el perceput în Biserica Ortodoxă. Mentalitatea ai cărei exponenţi sunt cei în cauză operează cu o accepţie puţin deformată a sfinţeniei, socotind că aceasta ţine de performanţele mai ales morale ale unui om. (…) Mântuitorul Hristos limpezeşte odată pentru totdeauna aceste lucruri, deschizând uşa Împărăţiei cerurilor vameşilor, tâlharilor, desfrânatelor etc. Sfintele Evanghelii ne arată foarte clar că nu cei drepţi, ci cei păcătoşi se apropiau de Hristos şi tot aceştia sunt cei care-L primesc şi-şi oferă şansa împărtăşirii de puterea Sa dumnezeiască. Cei drepţi, sau mai curând cei care se considerau drepţi se închid asfixiant în limitele proprii şi în propria logică şi Îl resping pe Hristos cam cu aceleaşi argumente cu care resping contemporanii noştri sfinţenia lui Ştefan cel Mare.”

De asemenea, cronicarul spune că „după moartea lui până astăzi îi zic Sfântul Ştefan Vodă (…), pentru lucrurile lui cele vitejeşti, la care nimeni din domni, nici mai înainte, nici după aceea, n-au ajuns”.

Minunile Sfântului Ştefan

După cum spune tradiţia, în lupta cu polonii de la Codrii Cosminului, la 26 octombrie 1497, soarta armelor era de partea marelui voievod Ştefan. În acea zi de joi, înainte de începerea bătăliei, când preoţii ce însoţeau oştirea slujiseră Sfânta Liturghie lângă flamura domnească, lui Ştefan Vodă i-a venit în ajutor Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, care i s-a arătat călare şi înarmat ca un viteaz, anunţând izbânda oastei moldovene. Altă dată, la Râmnic, Ştefan Vodă a primit de asemenea cerescul ajutor, de data aceasta prin Sfântul Mucenic Procopie. Drept mărturie stă inscripţia bisericii din Milişăuţi – Suceava: „În anul 1481, luna lui iulie 8, în ziua Sfântului Mare Mucenic Procopie, Io Ştefan Voievod … a făcut război la Râmnic cu Basarab Voievod cel Tânăr … şi a ajutat Dumnezeu pe Ştefan Voievod şi a biruit … De aceea, Ştefan Voievod a binevoit a zidi biserica aceasta întru numele Sfântului Mare Mucenic Procopie”. Totodată, cronicarul Grigore Ureche istoriseşte că, „în timpul acestei lupte, Ştefan cel Mare a văzut în chip minunat pe Sfântul Mare Mucenic Procopie, umblând deasupra războiului, călare şi înarmat ca un viteaz, fiind întrajutor lui Ştefan Vodă (…).”

O altă întâmplare minunată dovedeşte, o dată în plus, legământul de iubire dintre domnitor şi neamul său. În anul 1775, când Bucovina a fost răpită de austrieci, chipul Sfântului Ştefan de lângă mormânt s-a întunecat la cu faţă totul, iar clopotul cel mare a început să bată singur. Candelele de la mormânt, întotdeauna aprinse, s-au stins singure, iar biserica întreagă s-a umplut de o lumină stranie, semn că voievodul însuşi se mâhnise de mulţimea păcatelor acestui popor, din pricina cărora a ajuns sub stăpânire străină.

Cu o mână de oşteni, Ştefan a ţinut piept hoardelor barbare, punându-şi viaţa pentru ţară şi credinţa creştină. Noi, urmaşii sfântului voievod, ne-am lăsat însă atât de uşor grumajii prinşi sub jugul umilitor al tuturor compromisurilor, încât nu mai ştim ce-a mai rămas azi din moştenirea inestimabilă pe care ne-a lăsat-o cândva Ştefan cel Mare. Suntem, oare, demni de sacrificiul înaintaşilor noştri?

(Irina Nastasiu – doxologia.ro)

mai mult
PersonalitățiPromovate

Gheorghe Iova

Iova2

Gheorghe Iova (n. 29 ianuarie 1950, sat Găgeni, comuna Săhăteni, județul Buzău – d. 29 iunie 2019, București) a fost un prozator, poet și eseist român.

Studii
A absolvit în 1972 Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, specialitatea Limba și literatura română – Limba și literatura franceză.

Până în 1989 a fost, pe rând, profesor de limba franceză (1972-1976), în comuna Breaza și în orașul Râmnicu Sărat, muncitor necalificat la Întreprinderea de Filatură si Finisaj Balotești (febuarie-august 1978) și la Centrul de Cercetare și Proiectare a Îmbrăcămintei din cadrul Centralei Industriei Confecțiilor din București (1980-1989).

Din 1990, a fost redactor la revistele Contrapunct (1990-1992) și Contemporanul – ideea europeană (1992-1994), profesor de filosofie la Academia de Arte din București (1994-1996 și 1997-1998) și muzeograf la Muzeul Literaturii Române din București. S-a pensionat în ianuarie 2015.

Cariera literară
A fost membru activ al cenaclului literar Junimea, condus de criticul și profesorul universitar Ovid S. Crohmălniceanu, făcând parte din grupul de prozatori și poeți Noii, alături de Mircea Nedelciu, Ioan Flora, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Constantin Stan, Ioan Lăcustă, Emil Paraschivoiu și Sorin Preda.

A debutat, în 1983, în antologia Desant 83, prefațată de Ovid S. Crohmălniceanu (1983; ediția a II-a, Editura Paralela 45, 2000). În 1992, a publicat volumul personal ”Texteiova”. A primit premiul Frontiera Poesis, „Cartea de poezie a anului”, pentru volumul ”1973. Sintaxa libertății de a spune”. În anul 1999, a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România, pentru eseu, pentru volumul ”Acțiunea textuală. Bunul simț vizionar”. În 2000, a fost distins cu premiul Asociației Scriitorilor Profesioniști din România pentru romanul ”De câți oameni e nevoie pentru sfârșitul lumii”, publicat în 1999.

Printre ultimele volume publicate se află ”Etalonul Mizil” (2016), la care a fost coautor împreună cu Cosmin Manolache, ”Ciungamații. Liber de faptul că mi se garantează litertatea. Dosar de «dușman al poporului»” (2017) și ”Citate/Cecitate” (2018).

A colaborat cu poezie, proză scurtă, fragmente de roman și articole teoretice sau de opinie la diferite reviste de cultură din țară.

Afilieri
Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (ASPRO).

Opera literară
Poezie
Nouă poeți (poezie, volum colectiv, 1984)
Texteiova, poezie (1992)
Ordinea în care el plânge (poezie, 1997)
Sintaxa libertății de a spune (poezie, 1998)
Călare pe mușcătură (poezie, Editura Paralela 45, 1998)
Proză
De câți oameni e nevoie pentru sfârșitul lumii: pulberi și țăndări ale unor resturi de fragmente ale urmelor pe care le-a lăsat un roman visat de mai multă vreme (roman, Editura Paralela 45, 1999)
Acțiunea textuală. Bunul simț vizionar (eseuri, 2000)
Antologii
Este prezent cu articole teoretice în antologia Competiția continuă. Generația 80 în texte teoretice (1994) și cu proză în antologia Generația 80 în proza scurtă, (Editura Paralela 45, 1998) și în secțiunea antologică a volumului Experimentul literar românesc postbelic (1998).

Este inclus cu poeme în antologiile: Poezia română actuală, alcătuită de Marin Mincu (1998) și Romanian Poets of the 80s and 90s, alcătuită de Andrei Bodiu, Romulus Bucur și Georgeta Moarcăs (Editura Paralela 45, 1999).

Premii și distincții
Premiul Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (ASPRO) pentru roman (1999)
Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru eseu (1999)
(Wikipedia)

mai mult
CreștinătatePromovate

Duminica Sfintilor Romani, a doua dupa Rusalii

SfRomani

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat pe 20 iunie 1992, ca Duminica a doua dupa Rusalii sa fie numita „Duminica Sfintilor Romani”. In sedinta din 28 februarie 1950, Sfantul Sinod a inceput canonizarea sfintilor de origine romaneasca.

Sfinti Romani canonizati in anii 1950-1956

Canonizarea Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica (cinstit pe 11 aprilie); a Sfintilor Ierarhi Marturisitori Ilie Iorest si Sava, mitropolitii Transilvaniei (24 aprilie); Sfantului Ierarh Iosif cel Nou de la Partos (15 septembrie); si a Sfintilor Cuviosi Marturisitori Visarion, Sofronie si Sfantul Mucenic Oprea (21 octombrie), a fost hotarata de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane pe 28 februarie 1950.

Proclamarea oficiala a canonizarii lor a avut loc pe 21 octombrie 1955, in catedrala din Alba Iulia.

Proclamarea canonizarii Sfantului Ierarh Iosif cel Nou de la Partos s-a facut mai tarziu, in catedrala Catedrala mitropolitana din Timisoara, pe 7 octombrie 1956.

Sfinti Romani canonizati in anul 1992

Introducerea in calendarul Bisericii Ortodoxe Romane a Sfantului Cuvios Antipa de la Calopodesti (10 ianuarie) si canonizarea Sfantului Cuvios Gherman din Dobrogea (29 februarie); a Sfantului Ierarh Iosif Marturisitorul din Maramures (24 aprilie); Sfantului Ierarh Ghelasie de la Ramet (30 iunie); Sfantului Ierarh Leontie de la Radauti (1 iulie); Sfantului Voievod Stefan cel Mare si Sfant (2 iulie); Sfantului Cuvios Ioan Iacob de la Neamt – Hozevitul (5 august); Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla (7 august); Sfintiilor Martiri Brancoveni, Constantin Voda cu cei patru fii ai sai: Constantin, Stefan, Radu, Matei, si sfetnicul Ianache (16 august); Sfantului Cuvios Ioan de la Prislop (13 septembrie); Sfantului Ierarh Martir Antim Ivireanul (27 septembrie); Sfintiilor Preoti Marturisitori Ioan din Gales si Moise Macinic din Sibiel (21 octombrie); Sfantului Cuvios Antonie de la Iezerul-Valcea (23 noiembrie), si Sfantului Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie), a fost hotarata de Sfantul Sinod, in sedinta din 20-21 iunie 1992.

Proclamarea oficiala a canonizarii lor a avut loc pe 21 iunie 1992.

Canonizari in anul 1997 

Introducerea in calendarul Bisericii Ortodoxe Romane a Sfantului Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului (22 decembrie). Proclamarea oficiala a canonizarii a fost in data de 13 octombrie 2002.

Sfinti Romani canonizati in anul 2003

Canonizarea Sfantului Cuvios Vasile de la Poiana Marului (25 aprilie), si a Sfantului Ierarh Mucenic Teodosie de la Manastirea Brazi (22 septembrie), a fost hotarata de Sfantul Sinod pe 5 martie 2003.

Proclamarea oficiala a canonizarii lor s-a facut la Manastirea Brazi, pe 5 octombrie 2003.

Sfinti Romani canonizati in anul 2005

Pe 5 iulie 2005 s-a hotarat canonizarea Sfantului Cuvios Onufrie de la Vorona (9 septembrie) si a Sfantului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei (13 decembrie).

Proclamarea oficiala a canonizarii Sfantului Cuvios Onufrie de la Vorona a avut loc pe 9 septembrie 2005, la Manastirea Vorona, iar cea Sfantului Ierarh Dosoftei, a avut loc pe 14 octombrie 2005, la Catedrala mitropolitana din Iasi.

Pe 20-21 octombrie 2005, s-a hotarat canonizarea Sfantului Cuvios Gheorghe de la Cernica (3 decembrie), si a Sfantului Ierarh Grigorie Dascalul, mitropolitul Tarii Romanesti (22 iunie). Proclamarea oficiala a canonizarii Sfantului Cuvios Gheorghe de la Cernica a avut loc pe 3 decembrie 2005, la Manastirea Cernica, iar cea a Sfantului Ierarh Grigorie Dascalul pe 21 mai 2006, la Catedrala patriarhala din Bucuresti.

Sfinti Romani canonizati in anul 2006

Pe 14-15 noiembrie 2006, s-a hotarat canonizarea Sfantului Ierarh Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului (14 aprilie). Proclamarea oficiala a canonizarii sale a avut loc pe 14 aprilie 2007, in localitatea Gledin.

Sfinti Romani canonizati in anul 2007

Pe 12 februarie 2007, s-a hotarat canonizarea mitropolitului Varlaam al Moldovei (30 august). Proclamarea oficiala a canonizarii lui a avut loc pe 29 august 2007, la Manastirea Secu.

Pe 22-24 octombrie 2007, s-a hotarat canonizare Sfintilor Martiri si Marturisitori: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra si Vasile din Telciu (12 noiembrie). Proclamarea oficiala a canonizarii lor a avut loc pe 11 mai 2008, la Manastirea Salva.

Sfinti Romani canonizati in anul 2008

Pe 5-7 martie 2008, s-a hotarat canonizarea Sfintilor Cuviosi Rafael si Partenie de la Agapia (21 iulie); a Sfantului Cuvios Iosif de la Varatec (16 august); Sfantului Cuvios Ioan de la Rasca si Secu (30 august); Sfintilor Cuviosi Simeon si Amfilohie de la Pangarati (7 septembrie); Sfantului Cuvios Chiriac de la Tazlau (9 septembrie), si a Sfintilor Cuviosi Iosif si Chiriac de la Bisericani (1 octombrie). Proclamarea oficiala a canonizarii lor a avut loc la Manastirea Neamt, pe 5 iunie 2008.

Pe 8 iulie 2008, s-a hotarat canonizarea Sfantului Ierarh Iachint, mitropolitul Tarii Romanesti (28 octombrie); Sfantului Voievod Neagoe Basarab (26 septembrie), si a Sfantului Dionisie Exiguul (1 septembrie). Proclamarea oficiala a canonizarii acestora a avut loc la Catedrala patriarhala din Bucuresti, pe 26 octombrie 2008.

Amintim ca alaturi de sfintii mentionati, in calendarul Bisericii Ortodoxe Romane sunt trecuti si sfinti de alt neam, care au trait in tara noastra sau ale caror moaste sunt prezente la noi.

(crestinortodox.ro)

mai mult
PromovateSfinții zilei

Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Petru-Pavel

Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt sarbatoriti pe 29 iunie, dupa o perioada de post, care variaza ca durata, in functie de data Sfintelor Pastilor.

Sfantul Apostol Petru – fiul lui Iona si fratele Apostolului Andrei, s-a nascut in Betsaida Galileei. Numele sau iudeu era Simon, insa Mantuitorul il va numi Chifa (piatra). Dupa o pescuire minunata pe lacul Ghenizaret, este chemat sa devina pescar de oameni. Marturiseste in numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se si leapada de Hristos cand El este prins spre a fi rastignit. Dupa Inaltarea Domnului, Petru ia cuvantul in adunarea ucenicilor si aleg ca apostol pe Matia in locul lui Iuda. In ziua Cincizecimii, dupa predica Sfantului Apostol Petru, se boteaza trei mii de persoane.

Sfantul Apostol Petru a propovaduit in Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica pana in Babilon si in ultima parte a vietii, la Roma. Sfantul Petru a murit rastignit pe cruce, cu capul in jos, in anul 67, pe 29 iunie.

Sfantul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfantul Pavel a fost elevul invatatului Gamaliel. Pavel locuia in Tars si lupta impotriva crestinilor. Sfantul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Stefan. Pe calea Damascului i se arata Hristos intr-o lumina orbitoare si il mustra: „Saule, Saule de ce ma prigonesti?”. Se converteste si primeste botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfantul Apostol Pavel a pornit in trei mari calatorii misionare si a scris 14 epistole care se gasesc in Sfanta Scriptura. A fost decapitat din porunca imparatului Nero, in anul 67.

Din cauza faptului ca Sfintii Apostoli Petru si Pavel au fost in temnita pentru ca L-au marturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din Romania. Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiti de libertate si din cauza faptului ca cei ajunsi in penitenciare sunt persoane care au gresit fata de Dumnezeu, precum au gresit si ei: Petru S-a lepadat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe crestini.

Troparul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Cei ce sunteti intre apostoli mai intai pe scaun sezatori si lumii invatatori, Stapanului tuturor rugati-va, pace lumii sa daruiasca si sufletelor noastre mare mila.

Maine, serbam Soborul Sfintilor 12 Apostoli si facem pomenirea Sfantului Ierarh Ghelasie de la Ramet.

(crestinortodox.ro)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Summitul G20 de la Osaka, Japonia, 28-29/06/2019

tusk-japan

Puncte importante de pe ordinea de zi

Liderii G20 se vor reuni la Osaka în perioada 28-29 iunie, având în vedere că Japonia deține președinția G20 pentru prima dată.

Președintele Donald Tusk va reprezenta UE în cadrul summitului împreună cu președintele Comisiei Europene. Prim-ministrul Japoniei, Shinzō Abe, va găzdui summitul.

La briefingul de presă dinaintea summitului, președintele Tusk a pledat pentru apărarea multilateralismului și a democrației liberale:

„Cine susține că democrația liberală este învechită susține, de asemenea, că libertățile sunt învechite, că statul de drept este învechit și că drepturile omului sunt învechite. Pentru noi, în Europa, acestea sunt și vor rămâne valori esențiale și solide. Ceea ce mi se pare cu adevărat învechit sunt autoritarismul, cultul personalității și legile făcute de oligarhi. Chiar dacă, uneori, acestea pot părea eficiente.”

Declarația președintelui Donald Tusk înaintea summitului G20

Președinții Tusk și Juncker au publicat o scrisoare comună în care evidențiază obiectivele UE pentru summit:

„UE și Japonia au același obiectiv: apărarea ordinii internaționale bazate pe norme și a instituțiilor multilaterale pe care se întemeiază aceasta. Sprijinind președinția japoneză, vom aborda provocările majore ale vremurilor actuale. Vom adresa liderilor G20 apelul să își intensifice acțiunile în scopul evitării amenințării existențiale pe care o constituie schimbările climatice, să se angajeze să asigure un comerț global liber și echitabil, să reducă inegalitățile, să fructifice efectele digitalizării și să promoveze o dezvoltare durabilă.”

Scrisoare comună a președinților Donald Tusk și Jean-Claude Juncker cu privire la summitul G20

Modernizarea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) va figura pe ordinea de zi a summitului G20

Cu ocazia summitului, UE va solicita apărarea multilateralismului și a comerțului bazat pe norme. Acesta va reprezenta o ocazie de a dezamorsa tensiunile comerciale și de a discuta despre reforma Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

De asemenea, UE va încerca să își reafirme angajamentul de a conduce lupta împotriva schimbărilor climatice și de a pune în aplicare Acordul de la Paris înainte de reuniunea COP25 din decembrie.

În plus, liderii vor discuta despre chestiuni legate de:

  • inegalități și societățile în curs de îmbătrânire
  • capacitarea femeilor
  • inovarea și economia digitală

Aceștia vor discuta, de asemenea, despre dezvoltarea durabilă, inclusiv despre Agenda 2030 și obiectivele de dezvoltare durabilă.

Donald Tusk în Japonia

Pe 26 iunie, Donald Tusk a fost la Nagasaki înaintea summitului, unde a vizitat Muzeul bombei atomice și Centrul memorial național. El a îndemnat participanții la G20 să se „trezească înainte să fie prea târziu”:

„Scena mondială nu poate să devină o arenă în care cei mai puternici să le dicteze fără ezitare celor mai slabi condițiile lor, în care egoismul să predomine în detrimentul solidarității, iar sentimentele naționaliste să prevaleze asupra bunului simț. Trebuie să înțelegeți: responsabilitatea trebuie asumată nu numai pentru propriile interese, ci, mai presus de orice, pentru pace și pentru mai multă siguranță și dreptate în lume.”

El a vizitat, de asemenea, Muzeul memorial al păcii din Hiroshima. Hiroshima este o proiecție a sfârșitului lumii, care – dacă dăm uitării această tragedie – se poate întâmpla oricând.

Pe 27 iunie, Donald Tusk s-a întâlnit cu Shinzō Abe, prim-ministrul Japoniei. În cuvântul său de deschidere, Donald Tusk a avertizat că „va fi un G20 dificil”:

„Trebuie găsite răspunsuri la provocări globale: necesitatea de a intensifica acțiunea în scopul evitării amenințării pe care o constituie schimbările climatice, al evitării războaielor comerciale, al reformării sistemului comercial internațional, precum și de a se pregăti pentru revoluția digitală. În același timp, cresc tensiunile internaționale, pentru a da doar exemplul Iranului sau al situației dintre SUA și China.”

Cuvântul de deschidere al președintelui Donald Tusk la întâlnirea cu Shinzō Abe

Informații despre președinția japoneză a G20

În cursul președinției G20, Japonia se va axa pe o serie de priorități, printre care se numără:

  • creșterea economică și reducerea inegalităților
  • infrastructuri de calitate și sănătatea
  • chestiuni globale, precum schimbările climatice și deșeurile de plastic din oceane
  • economia digitală
  • provocările reprezentate de societățile în curs de îmbătrânire

(consilium.europa.eu)

mai mult
CreștinătatePromovate

Un strigăt de ajutor din Nigeria: 11.500 de creștini uciși

nigeria

Aproximativ 11.500 de creștini uciși, un milion trei sute de mii de persoane refugiate, 13 mii de case abandonate sau distruse. Acestea sunt cifrele pe care Joseph Bagobiri le-a citit în fața auditoriului O.N.U., un strigăt de ajutor din Nigeria. Masacru pentru care a făcut apel la forțele internaționale să nu-și întoarcă capul, să privească în față această criză umanitară.

Atacuri au avut un caracter de genocid, cu 150-300 de oameni uciși peste noapte de către milițiile musulmane Fulani alături de grupul Boko Haram, a spus purtătorul de cuvânt nigerian. Cele mai afectate au fost comunitățile din Adamawa, Borno, Kano și Yobe de unde populația s-a refugiat spre statele centrale Plateau, Nassarawa, Benue, Taraba și spre partea de sud la Kaduna. Dintre victime fac parte femei și copii, supraviețuitorii au declarat că agresorii erau împărțiți în trei grupuri, un grup împușcând oameni din sat, un altul dând foc la case iar al treilea așteptând ascunși în tufișuri pe sătenii fugari.

Nigeria este adesea menționată sub apelativul de „Gigantul Africii” datorită populației sale mari. Este țara cea mai populată din Africa, ocupând locul al șaptelea în lume cu o populație de 174 milioane de locuitori. Are de asemenea cea mai mare economie africană depășind în urmă cu cinci ani economia Africii de Sud. Din punct de vedere religios jumatate din locuitorii Nigeriei sunt creștini locuind în sudul și centrul țării iar cealaltă jumătate musulmani, în regiuni din nord și sud-vest.

sursa: avereabisericii.ro

(altarulcredintei.md)

mai mult
CreștinătatePromovate

Pe cine nu trebuie să inviți la tine acasă sau cu cine să nu ai prietenii

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Să nu fie auzul tău ascultând cu dulceaţă limba clevetitorului, nici limba ta grăind ceva împotriva aproapelui în auzul iubitorului de defăimare, ca să nu cazi din dumnnezeiasca dragoste şi străin să te afli de viaţa veşnică.

Nu primi (în suflet) batjocura ce se aduce împotriva părintelui tău şi nu-l invita la tine pe cel care îl necinsteşte pe dânsul, ca să nu se mânie Domnul pentru lucrurile tale şi să te piardă cu totul din pământul celor vii.

Astupă gura celui ce cleveteşte la urechea ta, ca să nu săvârşeşti împreună cu dânsul un îndoit păcat: pe tine obişnuindu-te în patimile ce duc la pieire şi pe acela neoprindu-l de a fi împotriva aproapelui.

Sfântul Maxim Mărturisitorul

Extras din „Patru sute de cugetări creștine”, Ed. Credința Strămoșească, Iași, 1998, pag. 53

O mare parte a personalității noastre este conturată de oamenii pe care i-am ales să facă parte din viața noastră. Și pentru că nu hotărâm mereu cine să vină aproape de noi (cel puțin nu în mod conștient), noi suntem cei care vom alege cine să rămână alături de noi, pe cine să urmăm și de care să ne îndepărtăm. În cele ce urmează sunt descrise câteva semne de avertizare care ne ajută să facem o alegere potrivită a prietenilor noștri.

1. Prietenii voștri găsesc timp pentru voi doar atunci când le este în folosul lor. Nu vă pierdeți vremea cu cineva care vrea să-și petreacă timpul cu voi doar atunci când îi este lui de folos. Nu este nevoie să-l obligați să vă introducă în viața lui, pentru că dacă într-adevăr este interesat de persoana voastră, va găsi un mod de a face acest lucru.

2. Folosesc trecutul împotriva voastră. Anumiți oameni refuză să creadă că nu mai sunteți acea persoană care erați în trecut. Ați făcut greșeli în trecut, ați învățat din ele și ați mers mai departe. Prietenii însă nu pot accepta acest lucru, încercând să folosească trecutul vostru pentru a ajunge la același nivel cu voi. Dacă cineva vă judecă din cauza trecutului vostru și îl folosește împotriva voastră, este clar că trebuie să vă continuați viața fără persoana respectivă.

3. Vă simțiți prinși în capcană. În relațiile normale de prietenie, porțile și ferestrele rămân deschise, aerul pătrunde liniștit și nimeni nu se simte prins în capcană. Relațiile se desfășoară într-un spațiu fără limite. Ați putea să veniți și să plecați oricând doriți, dar alegeți să rămâneți, pentru că acolo unde vă aflați este locul unde vă doriți să fiți. Dacă vreți să faceți parte din viața cuiva, chiar dacă porțile și ferestrele sunt deschise, nu veți dori să plecați. Dacă cineva vă reține încercând să vă prindă în cursă cu ceva ce nu vreți, atunci a venit timpul să găsiți puterea de a deschide porțile și ferestrele și să plecați.

4. Când prietenii contestă idealurile și îndemânările voastre. Dacă permiteți altora să vă fixeze idealurile și îndemânările voastre, atunci le veți permite să vă pună și obstacole. Ce sunteți capabili să reușiți în viață nu ține de ceea ce cred alții despre voi, ci depinde în întregime de ceea ce veți alege să faceți cu timpul și energia voastră. „Prietenii” vor folosi multe teorii pentru ceea ce este realizabil și ceea ce nu este. Nu vă neliniștiți de ceea ce gândesc alții. Mențineți-vă vii idealurile voastre.

5. V-au spus minciuni de mai multe ori. Iubirea este lucrătoare în toate relațiile. Iubirea nu este doar un sentiment al plăcerii și al romantismului între îndrăgostiți. Este de asemenea un fel de purtare față de familia și prietenii voștri. Acei care se tem de adevăr și vă spun doar ceea ce vreți voi să auziți fac acest lucru în folosul lor, și nu al vostru. Nu îngăduiți aceasta! Când păstrați în viața voastră un prieten care vă spune minciuni ani de zile, iar dumneavoastră îi oferiți și alte ocazii să vă mintă, atunci aveți multe în comun cu respectivul om: nici unul dintre voi nu iubește, ci vă mințiți unul pe altul.

6. Vă invidiază în mod exagerat. Când cineva vă invidiază foarte mult, este foarte posibil să vrea să vă ia ceea ce ați dobândit. De multe ori dragostea, promisiunile și demonstrațiile din partea voastră nu sunt deloc îndeajuns pentru a-l face pe respectivul prieten să se simtă mai bine în persoana sa. Problemele pe care le are trebuie să și le rezolve singur. Mulțumirea de sine, de altfel, este un proces interior.

7. Vă încurajează să fiți răutăcioși sau să criticați pe alții. Adevărul este că nici o ființă umană nu este mai presus sau mai prejos decât alta. Toate părerile generalizate pe care le avem despre alții sunt eronate și constituie doar o creație a persoanelor ipocrite. Dacă veți judeca pe cineva după înfățișarea exterioară, nu veți putea cunoaște niciodată cine este acea persoană cu adevărat.

8. Nu vă lasă să fiți voi înșivă. Faceți-vă prieteni dintre oamenii care vă primesc așa cum sunteți și nu cum ar vrea ei să fiți. Petreceți mai mult timp cu aceia care într-adevăr vă cunosc, vă iubesc și vă respectă. Este preferabil să pierdeți un prieten și să fiți voi înșivă, decât să-l păstrați în cercul vostru, plătind prețul de a vă preface că sunteți altcineva.

(ortodoxia.rol.ro)

mai mult
PromovateSocial

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului

icoana

Ca în fiecare an, avem bucuria de a primi pentru câteva zile o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului. De data aceasta este vorba despre icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Giurgeni (județul Neamț): Odighitria („Povăţuitoarea” sau „Îndrumătoarea”), o icoană unică în lume.

Biserica Înălțarea Domnului/Eroilor – Ploiești va fi gazda acestui eveniment special de pe 28 iunie 2019 orele 10:00 până pe 3 iulie 2019. Programul bisericii în aceste zile va fi de la 7: 00 la 24: 00.

”Lista icoanelor minunate ale Fecioarei Maria este completată de una mai puţin cunoscută, aflată în biserica Mănăstirii Giurgeni, din judeţul Neamţ. Un loc în care istoria respiră prin zidurile ce îşi au începutul în secolul al XVIII-lea, când monahul Ghedeon a pus bazele unui aşezământ, pe moşia boierului Giurgiu. Concret, mănăstirea a fost atestată în anul 1809, când Schitul Giurgeni a fost trecut în catagrafia Episcopiei Romanului. Din această perioadă, aşezarea monahală a dobândit odorul de mare preţ – icoana Maicii Domnului, care a fost îmbrăcată în argint de către meşterul Cloroiescu, în anul 1831.

Către jumătatea secolului al XIX-lea, schitul a fost transformat în mănăstire de maici, apoi reparat şi reconsolidat în timpul stăreţiei monahiei Xenia Sion. Lucrările au fost finalizate în anul 1926.

Decretul de tristă amintire, 410 din anul 1959 a adus vreme de doliu şi pentru Mănăstirea Giurgeni. Maicile au fost încadrate în câmpul muncii, iar complexul monahal a devenit spaţiu de depozitare a cerealelor cooperativei de partid. Ajunsă în ruină, mănăstirea îşi trăia ultimele zile când, o rază de lumină, o minune a Maicii Domnului, a făcut ca în 1993, o mână de oameni să ceară Episcopiei Romanului reactivarea aşezământului.

Biserica a fost refăcută. Au fost ridicate noi clădiri anexe, necesare desfăşurării activităţilor sociale şi filantropice. Aşa, mănăstirea a devenit un loc căutat de către credincioşii din judeţele Neamţ şi Vaslui.

Minunile ce se revarsă din bunătatea Născătoarei de Dumnezeu, prin icoana de la Giurgeni, ne fac să conştientizăm, până astăzi, că în orice încercare Dumnezeu ne este alături – iar Maica Domnului este mama noastră, a tuturor.”

(doxologia.ro)

mai mult
CreștinătatePromovate

NASTEREA SF. IOAN BOTEZATORUL – SANZIENELE

Crestin

Adevărat zic vouă: Nu s-a ridicat între cei născuţi din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul. Matei 11 – 11

Mare evalavie am la acest Sfant. M-a ajutat de foarte multe ori. Insa nu despre asta o sa scriu ci despre doua aspecte pe care le consider actuale.

1. MODUL CUM S-A NASCUT SF. IOAN
Dupa cum stiti parintii lui, preotul Zaharia si sotia sa Elisabeta, nu au avut copii pana la batranete. Copilul lor a fost rodul unei vieti de rugaciune. Nadejdea si perseverenta lor, FARA DEZCURAJARE, a adus rezultate pana la urma, ATUNCI CAND A VRUT DOMNUL. De ce subliniez asta? Pentru ca vad ca asa de multi vor copii sau altceva si nu persevereaza in rugaciune. Sa credem ca Domnul ne va da CEEA CE NE ESTE DE FOLOS LA MOMENTUL CEL MAI BUN. Asta pentru ca EL stie mult mai bine ce ne trebuie PENTRU MANTUIRE. Dumnezeu NE VREA PENTRU VESNICIE si nu pentru viata de aici.
Asa ca sa nu ne pierdem nadejdea si sa CREDEM CA HRISTOS STIE MAI BINE toate ale noastre.

2. EDUCATIA PRIMITA
Ce credeti ca il invatau Zaharia si Elisabeta pe micutul Ioan? Sincer.
Credeti ca-l lasau „sa-si exprime personaltatea”?
Credeti ca-l lasau de capul lui ca „sa nu-i impuna o religie”?
Credeti ca se gandeau ca „va alege el cand va fi mare o religie in cunostinta de cauza”?
Credeti ca-i spuneau ca „religia il indobitoceste”?
Credeti ca-i spuneau ca poate fi si fetita „daca el crede asta”?
NU FRATILOR SI SURORILOR!! L-au invatat cum sa faca sa traiasca VESNIC cu Dumnezeu! Asta au crezut ei ca este mai important decat orice pe pamant dupa o viata de rugaciune.
SI CARE E REZULTATUL?
Rezultatul este ca noi avem icoane cu aceasta familie pe care le veneram dupa 2000 de ani. Sunt convins ca se va intampla asta pana la finalul istoriei.
Asta se intampla CU TOTI SFINTII de la trecerea lor la Domnul pana la Invierea mortilor.

SA LUAM AMINTE!

(Cătălin Rusu)

mai mult
PromovateRomânia Mare

“Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul!” 75 de ani de la Ordinul lui Ion Antonescu din 22 iunie 1941

ostasi

ORDIN CĂTRE ARMATĂ

„Ostaşi,
V-am făgăduit din prima zi a noii Domnii şi a luptei mele naţionale să vă duc la biruinţă; să şterg pata de dezonoare din cartea Neamului şi umbra de umilire de pe fruntea şi epoleţii voştri.

Azi, a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoşeşti şi a Bisericii, lupta pentru vetrele şi altarele româneşti de totdeauna. Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul!

Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit şi miazănoapte. Desrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre.

Ostaşi,

Plecaţi azi pe drumul biruinţelor lui Ştefan cel Mare ca să cuprindeţi cu jertfa voastră ceea ce au supus strămoşii noştri cu lupta lor. Înainte. Fiţi mândri că veacurile ne-au lăsat aci straja dreptăţii şi zid de cetate creştină. Fiţi vrednici de trecutul românesc.

Ostaşi,

Înainte. Să luptaţi pentru gloria Neamului. Să muriţi pentru vatra părinţilor şi a copiilor voştri. Să cinstiţi prin vitejia voastră amintirea lui Mihai Vodă şi a lui Ştefan cel Mare, a martirilor şi eroilor căzuţi în pământul veşniciei noastre cu gândul ţintă la Dumnezeu.

Să luptaţi pentru desrobirea fraţilor noştri, a Basarabiei şi Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieţii şi a căminurilor batjocorite de păgâni cotropitori.

Să luptaţi pentru a ne răzbuna umilirea şi nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele şi Generalul Vostru.

Ostaşi,

Izbânda va fi a noastră. La luptă.

Cu Dumnezeu înainte!

General Ion Antonescu, 22 iunie 1941”

Sursa: historia.ro

(ziaristionline.ro)

mai mult
CreștinătatePromovate

Duminica Tuturor Sfintilor

Duminica

Sarbatorim astazi, impreuna cu toata crestinatatea ortodoxa, Duminica Tuturor Sfintilor. Cinstim acum, laolalta si dupa cuviinta, pe cei mai vrednici fii ai neamului omenesc. Cinstim pe toti acei care, de la inceputurile lumii si pana acum, in toate timpurile si in toate locurile pe unde au trait, s-au straduit sa pastreze demnitatea lor de oameni, inchinandu-si toata viata lor in slujba binelui si a dreptatii, in slujba lui Dumnezeu.

In acest urias sobor al tuturor sfintilor, pe care ii cinstim acum la aceasta sarbatoare, sunt toti stramosii neamului omenesc, toti patriarhii si sfintii prooroci ai Vechiului Testament, impreuna cu toti dreptii dinainte de intruparea Mantuitorului, rascumparati de El prin jertfa Sa pe Cruce. Ei sunt acei despre care marele Apostol Pavel scrie asa in Epistola catre Evrei, despre acesti sfinti patimitori pentru dreapta credinta si pentru Hristos, pentru Dumnezeu : Au fost chinuiti, au suferit batjocuri si bice, ba chiar lanturi si inchisoare; au fost pusi la cazane, au fost taiati cu fierastraul, au murit ucisi cu sabia, au pribegit in piei de oaie si in piei de capra, lipsiti, stramtorati, rau primiti.

Ei, de care lumea nu era vrednica, au ratacit in pustii si in munti, si in pesteri, si in crapaturile pamantului (Evrei 11, 36-38 ). Tot acum, laolalta cu ei, cinstim cu evlavie pe toti prietenii lui Dumnezeu din Legea harului, adica cinstim fericitele cete ale apostotilor, ale mucenicilor, ale sfintilor ierarhi, ale cuviosilor parinti, barbati si femei, si ale tuturor placutilor lui Dumnezeu din toate timpurile si din toate straturile vietii sociale : pescari ca Sfintii Apostoli -, gradinari, vamesi, negustori, ciobani, cizmari, ostasi, imparati, mineri, fierari, bucatari, avocati, doctori sau filosofi, care in mijlocul societatii si in cadrul vietii de familie, in munca lor de toate zilele, s-au ingrijit si de sufletele lor, pastrand legatura cu Dumnezeu prin rugaciune si viata cinstita, implinind poruncile lui Dumnezeu, si aspru si-au sfintit viata si li s-au scris numele lor in cartea vietii, in Imparatia lui Dumnezeu.

Sfintenia nu este un cerc inchis, ea poate fi dobandita de oricine. Mantuitorul spune pe Muntele Fericirilor: Fiti, dar, voi desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este! (Matei 5, 48). Nu erau nici calugari atunci, nici niste oameni speciali care ascultau aceste cuvinte. Era de fata o multime foarte variata si El la toti le poruncea sa fie sfinti. Asa incat sfintenia este deschisa pentru oricine. De aceea am amintit toate aceste categorii sociale. Toti au intrat in sfintenie. Si aflam din Vietile Sfintilor cum au petrecut si si-au savarsit vietile lor. Asa incat cinstea sfinteniei s-a dat pentru fiecare dintre noi, care uneori ne plictisim de rugaciune, de tot ceea ce ne ofera Dumnezeu pentru sfintenia noastra.

Noi ii cinstim pe toti sfintii pentru viata lor pilduitoare, pentru statornicia lor in credinta, pentru caracterul lor hotarat pe calea binelui si a dreptatii, pentru bunatatea inimii lor si pentru sfintenia vietii lor. Ii cinstim pentru ca au devenit cetatenii casei lui Dumnezeu, prietenii si iubitii lui Durmezeu si pentru ca acolo unde sunt acum, in imparatia lui Dumnezeu, asculta rugaciunile noastre, ne vad cum traim, cunosc trebuintele noastre si necazurile noastre, se bucura de intoarcerea noastra catre Dumnezeu si se roaga si mijlocesc pentru noi atunci cand le cerem ajutorul; iar rugaciunile si mijlocirile lor sunt ascultate si bineprimite de Dumnezeu.

Cinstind pe Maica Domnului si pe sfinti, cinstim pe Stapanul lor, Care este Dumnezeul parintilor nostri si Dumnezeul nostru al tuturor. Noi toti suntem chemati si indemnati sa ne imprietenim cu Dumnezeu si cu sfintii Sai inca din viata aceasta, si sa-i chemam in rugaciunile noastre, sa le ascultam povetele si sa le urmam credinta si faptele lor, sa ne insusim modelul vietii lor si scopul sau idealul vietii lor. Scopul ultim al vietii lor a fost desavarsirea sau sfintenia, iar vietile lor au stralucit ca niste faclii luminoase pe cararile intortocheate ale acestei lumi. Ei au ascultat si au implinit slavita porunca data de Dumnezeu catre toata lumea cand a zis : Fiti sfinti, caci Sfant sunt Eu ( I Petru 1, 16 )

Cand citim sau cand auzim din Sfintele Scripturi aceste porunci dumnezeiesti : ” Fiti sfinti sau fiti desavarsiti „, care este in fond acelasi lucru, le primim cu greutate la prima auzire, ni se pare ca e cu neputinta de infaptuit sfintenia cu propria noastra viata ! Daca privim insa la vietile sfintilor, despre care stim ca au fost si ei oameni pamanteni ca si noi, si vedem ca ei au putut implini aceasta porunca a sfinteniei, a desavarsirii, prindem si noi curaj si smerita indrazneala. Mai ales ca sfintenia si desavasirea nu inseamna numai semne si miununi; putini sfinti au facut minuni in viata lor pamanteasca.

Minunile sunt daruri speciale, in plus, si nu totdeauna sunt insusirile sfinteniei. In privinta aceasta, Mantuitorul ne-a spus niste cuvinte care pe multi trebuie sa ne puna pe ganduri. El a zis printre altele : In ziua aceea a judecatii multi Imi vor zice : Doamne, Doamne ! Oare nu in numele Tau am prorocit, si nu in numele Tau am scos demoni si n-am facut noi atatea minuni in numele Tau? Se vor apara oamenii. Si atunci voi zice lor , spune Mantuitorul Hristos : Niciodata nu v-am cunoscut pe voi ! – cumplit raspuns ! Departati-va de la Mine, voi, cei ce lucrati faradelegea (Matei 7, 22-23).

Sfintenia sau desavarsirea nu presupun numaidecat semne si minuni, asa cum suntem obisnuiti sa credem uneori. Minuni, ce pot sa uimeasca pe oameni, ajung sa faca si vrajitorii si scamatorii si fachirii, ajutati de puterile intunericului. Dar sfintenia nu pot sa o dobandeasca decat cei blanzi si smeriti cu inima, cei plini de dragoste pentru Dumnezeu si pentru aproapele lor. Sfintenia cea bineplacuta lui Dumnezeu trebuie sa aiba macar aceste trei insusiri.

Instrainarea omului de rautati si de patimi. Noi suntem numiti vase de lut si aceste vase trebuie curatite ca sa poata intra si sa poata ramane in ele harul Sfantului Duh, adica sfintenia. In Imparatia lui Dumnezeu nimic necurat nu intra spune Sfantul Apostol Pavel. Asa incat trebuie sa ne curatim trupul nostru de patimi si de rautati.

A doua conditie: Pastrarea si marturisirea dreptei credinte in Dumnezeu. Cei care fac false minuni, sunt niste sarlatani. Exista minuni faacute de sfinti, fara indoiala, dar acestea sunt mai rare.

Si a treia conditie : Implinirea poruncilor dumnezeiesti. In Filocalie, volumul intai, se spune intre altele si acest lucru: Dumnezeu este ascuns in poruncile Sale. Intrucat implinesti porunca Evangheliei, Dumnezeu este de fata si ti se arata. Il vezi. Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu (Matei 5, 8 ), spune „Fericirea ” a sasea. De obicei, credinta cea adevarata fata de Dumnezeu se cere dovedita prin fapte de dragoste sincera fata de aproapele nostru : Caci de va zice cineva ca iubeste pe Dumnezeu iar pe fratele sau il uraste, este un mincinos, spune Sfantul Evanghelist Ioan in Epistola intaia dintre scrierile sale.

Caci cel ce nu iubeste pe fratele sau pe care il vede, cum poate sa-L iubeasca pe Dumnezeu pe Care nu-L vede? (I Ioan 5, 20 ). Tot Sfantul Ioan Evanghelistul spune ca nimeni nu poate cunoaste pe Dumnezeu, nu poate crede in El si nu-L poate iubi cu adevarat, daca mai intai nu-si scoate rautatea din propria sa inima si daca nu dovedeste prin fapta dragostea curata fata de semenii sai. Cine face asa, se afla pe calea sfinteniei, adica este pe calea pe care au mers sfintii in drumul lor spre imparatia lui Dumnezeu. Si aceasta asteapta Dumnezeu de la noi : sa vrem, sa daruim, sa ne ostenim, sa mergem pe calea Lui, sa fim de partea Lui.

Ca sa intram pe aceasta cale a sfinteniei si sa sporim in ea, avem la indemana ajutorul lui Dumnezeu, numit harul Sfantului Duh, care este puterea darului ce izvoraste din Duhul Sfant, prin care lucreaza Dumnezeu in lume si in noi. Harul il dobandim si il mentinem prin Sfintele Taine, prin rugaciunea personala, prin rugaciunile si binecuvantarile Sfintei Biserici.

Mantuitorul ne invita cu iubire pe calea Lui si ne cheama la El, zicand : Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi. Ramaneti intru Mine, spune Iisus Hristos, si Eu voi ramane intru voi. Caci precum mladita nu poate sa aduca roada de la sine, daca nu ramane in vita; asa nici voi, daca nu ramaneti intru Mine. Eu sunt vita, voi mladitele (Ioan 15, 4). Vedeti ce raport strans este intre noi si Dumnezeu ? Cine ramane in Mine si Eu raman in el, acela aduce roada multa. Fara de Mine nu puteti face nimic ! (Ioan 15, 5).

Cu alt prilej Mantuitorul se roaga Tatalui ceresc, zicand : Sfinteste-i, Doamne, cu adevarul Tau, ca si ei sa fie sfintiti in adevar (Ioan 17, 17). Sfantul Apostol Pavel spune : Voia lui Dumnezeu este sfintirea noastra Iar Sfantul Apostol Petru indeamna pe calea sfinteniei pe credinciosii din vremea sa si ne indeamna si pe noi, pe cei de astazi prin aceste cuvinte : Fiti sfinti in toata petrecerea vietii voastre. Ca scris este : Fiti sfinti ca Sfant sunt Eu, zice Domnul Dumnezeu (I Petru 1, 15-16).

Si continua : Daca chemati Tata pe Cel ce judeca cu nepartinire, petreceti in frica vremelniciei. Curatati-va sufletele prin ascultarea de adevar si nefatarnica iubire de frati si iubiti-va unul pe altul din toata inima, cu toata staruinta, lepadand toata rautatea si tot viclesugul si fatarniciile si pizmele si toate clevetirile; ca sa deveniti prin Duhul Sfant semintie aleasa, preotie imparateasca si neam sfant, popor ales al lui Dumnezeu

Cand ne vom afla pe o asemenea cale vom uri faradelegea si pacatul si vom simti nevoia launtrica de a face cat mai mult bine in jurul nostru. Atunci ne vom insufleti usor pentru tot ce este frumos, nobil si de folos oamenilor si vom simti din plin bucuria si dulceata faptei bune, pastrand mereu in noi duhul smerit si bland.

Aceasta este calea sfinteniei. Pe o asemenea cale au mers si sfintii pe care ii sarbatorim astazi. Din vietile lor invatam sa fim cinstiti, harnici, modesti, blanzi, pasnici, curati la suflet si la trup, generosi, plini de bunatate si de omenie. Toate aceste virtuti isi au puterea si izvorul in Dumnezeu, pe Care L-au descoperit in masura in care au trait dupa sfaturile si dupa sfintele Sale porunci. In El au crezut, pe El L-au marturisit, pe El L-au iubit si catre El s-au dus, in imparatia Lui si in slava Lui, cum spune Psalmistul : Adanc pe adanc cheama

Societatea noastra omeneasca si romaneasca are nevoie de oameni cinstiti, de oameni intelepti, modesti, cumpatati, de oameni pasnici, plini de omenie. Sa nu pretindem altora sa fie asa; sa ne straduim noi insine, fiecare, in sectorul sau de activitate, sa fie mai bun, mai sincer, mai curat, mai cinstit, mai omenos, mai credincios, dupa chipul vietii acelora pe care ii praznuim astazi.

Incheind aceste ganduri despre sfintii pe care ii praznuim astazi sa ne rugam lui Dumnezeu cu umitinta, zicand asa : Da-ne, Doamne, duhul sfinteniei, barbatia si statornicia sfintilor Tai pe calea binelui ! Da-ne, Doamne, taria lor in credinta, ravna dragostei lor, duhul smereniei si al virtutilor crestinesti pe care le-au avut ei ! Ajuta-ne, Doamne, ca tot ce gandim, ce vorbim si tot ce infaptuim sa fie spre slava Ta si spre binele aproapelui nostru, ca impreuna sa Te cinstim cu credinta pe Tine, Dumnezeul parintilor nostri, pentru rugaciunile tuturor sfintilor Tai. Amin

Parintele Sofian Boghiu

(crestinortodox.ro)

mai mult
1 48 49 50 51 52 89
Page 50 of 89