close

Promovate

DocumentarPromovate

Familia Chrissoveloni, românii care au făcut istorie

chr

Începând cu anul 1848, o ramură a familiei Chrissoveloni, originară din Chios, cu rang nobiliar şi blazon, a fost strâns legată de istoria României. Familia Chrissoveloni nu s-a limitat la o contemplare a naturii şi a societăţii, ci s-a implicat, cu sârguinţă, în activitatea economică – finanţe, industrie, agricultură, comerţ.

Până la criza din 1929 – 1933, Banca Chrissoveloni a fost una dintre cele mai puternice instituţii financiare. În timpul crizei, pentru a avea resursele necesare restituirii banilor deponenţilor, Nickolaos (Nicky) Z. Chrissoveloni a vândut Băncii Naţionale, Palatul de pe strada Lipscani. Cinstea a rămas o constantă a activităţii moştenitorului Chrissovelonilor. Revista „Bursa” din 21 februarie 1937, aprecia că Banca Chrissoveloni „a trecut perioada crizei cu numele neştirbit, cu prestigiul nevătămat; debitorii ei au fost lichidaţi în întregime; capitalul ei moral – încrederea publicului – a rămas intact”.

Părinţii lui Nickolaos (Nicky), Zannis N. Chrissoveloni şi Sybille Youell, s-au manifestat ca veritabili patrioţi în timpul Primului Război Mondial, organizând, pe cheltuială proprie, ambulanţe pentru transportul răniţilor de pe front şi transformând conacul de la Ghidigeni în spital al Crucii Roşii. Ei au participat activ, Zannis conducând ambulanţe, iar Sybille administrând spitalul de la Ghidigeni. Sybille era pritenă cu Regina Maria care a vizitat spitalul de la Ghidigeni, apreciind atât modul în care erau îngrijiţi răniţii, cât şi activitatea de pe front a lui Zannis.

Regina Maria a fost naşa de botez a lui Nicky. Nickolaos (Nicky) Z. Chrissoveloni a fost căsătorit cu Georgeta Lakeman – Economu, nepoata lui Sir Stephen Bartlett Lakeman, supranumit Mazar Paşa – o veritabilă legendă.

Sir Stephen Lakeman a fost, în anul 1854, guvernator al Bucureştiului, iar în 1875, a contribuit la formarea Partidului Liberal din România, acest act fiind cunoscut în istorie sub numele de „Coaliţia de la Mazar Paşa”.

George Lakeman-Economu, fiul lui Mazar Paşa, era, prin mama sa, urmaşul unei ramuri a boierilor Arion. Soţia sa, Elena, era fiica inginerului Constantin Colibăşeanu, urmaşul unor bogaţi proprietari de pământ din Oltenia. Mama Elenei era fiica generalului Laptev care aparţinea unei familii aristocrate ruse. Laptev l-a însoţit pe generalul Kiseleff în Ţările Române şi s-a stabilit aici.

În primii ani ai regimului socialist, Nickolaos Z. Chrissoveloni a fost arestat de două ori, fiind învinuit de spionaj.

Ca şi alţi oameni de valoare ai acestei ţări, el a suportat rigorile statului socialist, fiind acuzat pe nedrept. În 2017, se împlinesc 45 de ani de la trecerea în eternitate a lui Nickolaos (Nicky) Z. Chrissoveloni şi 120 de ani de la plecarea în lumea veşnică a lui Sir Stephen Bartlett Lakeman (Mazar Paşa).

Istoria celor două ilustre familii – Chrissoveloni şi Lakeman, este prezentată prin intermediul unui spectacol radiofonic document, difuzat în două episoade: „Familia Chrissoveloni în istoria României” şi „Nicky Chrissoveloni – Finul de botez al Reginei Maria”.

Luni, 26 iunie, de la ora 9:30, la clubul Ramada Majestic, de pe Calea Victoriei din Bucureşti, în prezenţa actorilor, a realizatorilor şi a familiei Chrissoveloni, va avea loc audiţia cu public, în avanpremiră, a acestui spectacol – document.

R.C.

mai mult
DocumentarPromovate

Ziua drapelului național al României

drapelul romaniei

Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.

  • În 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii”
  • Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
  • O informație o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat și stabilit în Muntenia în 1830, profesor și director al „Colegiului Sf. Sava” din București 18311834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
  • Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa
  • În timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică (18481849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.
  • Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române.
  • Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național in 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz pina in 1862, a avut fîșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fîșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
  • Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța, Italia și Belgia.
  • Sursa: wikipedia
mai mult
ActualitatePromovate

Concursul de Eleganță Sinaia 2017: 32 de mașini de epocă vor putea fi admirate la Castelul Peleș

mihai-peles

Cel mai important eveniment dedicat mașinilor de epocă din România va avea loc anul acesta pe 24 iunie, la Sinaia. Începând de anul acesta, Concursul de Eleganță Sinaia, desfășurat la Castelul Peleș, are ca partener oficial BMW Classic.

Sâmbătă, 24 iunie, are loc Concursul de Eleganță Sinaia, eveniment organizat sub Înaltul Patronaj al M.S. Regele Mihai I al României.

BMW aduce, în acest an, la eveniment o serie de automobile rare, care au marcat istoria mărcii germane. Concursul de Eleganță este organizat de Retromobil Club România, care a reluat tradiția acestui concurs inițiat, în 1934, de Automobilul Clubul Regal Român.

Evenimentul se desfășoară sub Înaltul Patronaj al M.S. Regele Mihai I al României și va avea loc pe Domeniul Regal Peleș, la Castel și la Casinoul Sinaia.

Ediția din acest an a fost încadrat ca eveniment de categoria A în calendarul Federației Internaționale de Automobile de Epocă. Organizatorii au anunțat că au fost înscrise 32 de automobile în șase categorii, cu reprezentanți din patru țări: România, Bulgaria, Ungaria și Marea Britanie.

Vor fi prezente multe exemplare de excepție, așa cum este modelul Ego 4/14 din 1924, unul din două exemplare existente la nivel mondial, prezentat și în filmul „Restul e tăcere” semnat de Nae Caranfil.

Țiriac Collection va prezenta una din puținele limuzine de serie din lume care dispune de un motor cu 16 cilindri – un model Cadillac Series 90. Porsche 356 Cabriolet, Jaguar E Type sau Citroën DS 21 Cabriolet Chapron sunt alte automobile spectaculoase înscrise în concurs.
Participarea internațională BMW Classic înseamnă o flotă importantă de automobile care va marca și o serie de momente speciale din istoria mărcii.

Prima generație BMW Seria 7 (E23) aniversează 40 de ani de la lansarea modelului și întoarcerea BMW în segmentul limuzinelor de lux, BMW Seria 7 750i (E38) marchează 30 de ani de la primul motor V12 german de după cel de-al doilea Război Mondial, iar un model BMW Z1, probabil primul model care circulă pe drumurile din România, aniversează 30 de ani de la relansarea roadsterelor BMW.

De asemenea, va fi prezent legendarul BMW 328 Mille Miglia Roadster, un model care a participat în 1940 la Marele Premiu al orașului Brașov.

Publicul are acces gratuit la eveniment, pot vota pentru mașinile participante cu ajutorul buletinolor distribuite, la final urmând să fie acordat și „premiul publicului”, pentru mașina care a primit cele mai multe voturi.

Progamul evenimentului:

– 10:00 – 17:00. Automobilele sunt prezente pe Domeniul Regal Peleș: Castelul Peleș, Castelul Pelișor, Vila Economat.

– 10:00, 14:00. Tururi ghidate de prezentare cu start de la Terasa Tunuri, Vila Economat

– 12:00 – 13:00. Prezentarea oficială a automobilelor, Castelul Peleș.

– 18:00 – 19:00. Parada automobilelor de epocă și prezentarea în centrul orașului.

– 19:00 – 20:00. Festivitatea de premiere, Casino Sinaia.

mai mult
Agenda culturalăPromovate

Ziua Universală a Iei

ie

La Solstițiul de vară, de Ziua Soarelui și a Sânzienelor, pentru a avea parte de dragoste și a vă bucura de frumusețea și puterea vindecătoare a florilor, sunteți așteptați pe Prispa Muzeului „Crama 1777” din Valea Călugărească, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, la Serata muzeală „Cununa soarelui, cicoarea cerului”, sâmbătă, 24 iunie, începând cu ora 17.00.

Vă vor fi dezvăluite tainele Horei Sânzienelor, Legenda Doamnei Florilor și rostul și puterea simbolurilor solare în cultura populară românească.

Totodată, se va celebra în „haine de gală”, cu cununi de grâu și flori de câmp, Ziua Universală a Iei și, dacă nu aveți propria ie sau cămașă populară, Muzeul Crama vă pune la dispoziție, doar pentru fotografii, ii și cămăși populare dintr-o colecție particulară de excepție.

Muzeograf, Emilia Savelovici

Ziua Universală a Iei este sărbătorită în fiecare an la 24 iunie. Comunitatea online „La Blouse Roumaine” a propus, la 21 ianuarie 2013, ia – bluza tradițională românească – drept brand de țară și a organizat, pe 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene, prima Zi Universală a Iei. Evenimentul a devenit în scurt timp un eveniment global, sărbătorit pe 6 continente, în peste 50 de țări. ”La Blouse Roumaine” a generat o serie de inițiative de repoziționare identitară a iei, precum și a culturii tradiționale în general.

În 2015, primarul din Washington DC, Muriel Bowser, a proclamat ziua de 24 iunie drept „Ziua Universală a Iei” în Washington DC, prin eforturile conjugate ale Ambasadei României la Washington și ale comunității românești din capitala americană. Potrivit reprezentanței diplomatice românești, proclamația arată că edilul din Washington a luat această decizie „întrucât ziua de 24 iunie este recunoscută și sărbătorită la nivel mondial, inclusiv de comunitatea românească din capitala SUA, iar bluza românească este un simbol internațional al culturii române, o piesă emblematică a costumului popular național și o sursă de inspirație pentru mari designeri de modă”.

Ziua Universală a Iei este sărbătorită în 2016, în principalele orașe ale țări prin numeroase expoziții, târguri tradiționale, dezbateri privind prezentul și viitorul uneia dintre moștenirile naționale culturale ale României. De asemenea, la nivel internațional, ia românească va fi sărbătorită în peste 100 de orașe ale lumii, între care Washington, New York, Los Angeles, Toronto, Paris, Londra, Madrid, Amsterdam, Milano, Viena.

Piesa principală a costumului popular românesc este cămașa, termenul de ie fiind atribuit doar cămășii femeiești, care se distinge, în funcție de regiune, atât prin motive cât și prin tehnicile de decorare, transmise de la o generație la alta. Inițial, cămășile erau confecționate din pânză albă, nevopsită, de in sau cânepă, borangic sau bumbac. Acesta din urmă era folosit ca urzeală pentru bătătura de in și cânepă, mai ales în partea de nord a țării, în timp ce în sud cămășile erau mai frecvent țesute cu borangic.

Croiala iei este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, răscroit în jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile mâinilor. Fața și spatele cămășii se numesc ”stan”, iar partea inferioară ”poale”. Stanul se confecționa din două foi de pânză, iar mâneca din una. Sub braț, cămașa era prevăzută cu așa numita ”pavă”, care oferea comoditate în timpul mișcării. Ia este un tip de cămașă scurtă până la talie, spre deosebire de cămașa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp și se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de ”vrăji și pericole”. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta.

Împodobită cu broderii și mărgele pe mâneci și la gât, ia reflecta toată dragostea și meșteșugul celei care a lucrat-o, cu măiestrie, răbdare și pasiune. Culorile folosite la brodarea iei arătau statutul femeii. Astfel, cele căsătorite și cele în vârstă purtau modele de croială modeste și culori mai temperate. Cele tinere aveau voie să poarte culori deschise și aprinse pentru a atrage pețitori. Femeile coseau ii pentru diferite ocazii: unele pentru zilele de sărbătoare, bogat împodobite, altele de horă, iar altele care se regăseau în vestimentația zilnică.

Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. Se disting mai multe variante de bază în compoziția decorului de pe mâneci: ie cu mâneci cu dungi verticale brodate (în râuri drepte), dungi oblice sau ”ie cu stele”. Partea din față a cămășii este și ea bogat brodată, prin repetarea acelorași modele existente pe mâneci. Iile brodate cu ”spic” făceau parte din costumul de nuntă din Moldova. Culorile folosite la broderie erau în două — trei nuanțe cromatice, de regulă, dar se broda și cu o singură culoare, de obicei negru.

În timp, finețea materialelor folosite, armonia cromatică, dar și croiul pieselor de port românesc, țesute, croite și brodate în casă au fost apreciate de reginele României, Elisabeta și Maria, dar și de aristocrația feminină a timpului, care au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente.

Pe de altă parte, ia a atras atenția artiștilor, fiind imortalizată de pictorul francez Henri Matisse în mai multe tablouri, unul dintre ele — ”La blouse roumaine” (1940) — fiind expus la Muzeul Național de Artă Modernă din Paris. Un alt pictor român de origine evreiască, Constantin Daniel Rosenthal, a imortalizat-o pe Maria Rosetti, în ”România revoluționară”, purtând atât ie, cât și năframă. Ia românească apare și în tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiață ș.a.

Ia românească a fost, deopotrivă, sursă de inspirație pentru creația vestimentară a unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent, care a creat, în 1981, o întreagă colecție intitulată ”La blouse roumaine”, urmat Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, și care a apărut în numărul american al revistei ”Vogue”, în martie 2012, purtată de cântăreața Adele. Apoi au fost Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet. Printre designerii români care s-au inspirat din portul românesc se numără Adrian Oianu, Dorin Negrău, Corina Vlădescu, Ingrid Vlasov ș.a.

Costumul tradițional femeiesc este format din ie, poale, fotă, catrință sau maramă. De-a lungul timpului acesta a suferit o serie de transformări, dar și-a păstrat în linii mari forma moștenită, simplă funcțională. Astfel a dobândit unele particularități, mai ales în ornamentație, care au dus la stabilirea următoarelor tipuri de ii, potrivit volumului ”Cusături românești” de Aurelia Doagă.

Ia cu altiță, încreț și râuri o întâlnim în Oltenia, Muntenia și Moldova. Se croiește din patru foi, fără nicio răscroială. Două foi se folosesc pentru piept și spate și două pentru mâneci, clini, broschițe, guler. Foile se încrețesc la gât cu ajutorul gulerului. Se caracterizează prin prezența constantă a unor câmpuri ornamentale: guler — piept și mâneca cu mai multe zone, denumite altiță (porțiunea de broderie care acoperă umărul), încrețul (o fâșie ornamentală în ton deschis, care urmează imediat după altiță), râurile sau rândurile de pe mânecă (care acoperă drept sau oblic în fâșii mâneca). Jos la mână, ia prezintă bantă sau mânecă largă. Ca puncte de cusătură se folosesc: cruci, tighele, punctul bătrânesc, brăduții (Argeș, Vlașca), butucul (Buzău, Rm. Sărat), punctul în ”scăriță pe dos” (Olt, Vâlcea) etc.

Cămașa cu tablă — eliminarea încrețului și acoperirea mânecii cu un ornament bogat, fără pânză în desfășurare, de la umăr până în dreptul încheieturii mâinii, a dus la realizarea unui adevărat tip ornamental de ie, specific regiunii Hunedoarei, în zona Pădurenilor, în împrejurimile Aradului. Motivul ornamental este punctul geometric. Punctul specific Hunedoarei este ”ațește”, iar al Banatului, punctul ”nemțoanelor” și ”tăietura”.

Ia cu șire și umeraș este întâlnită în sudul Transilvaniei, zona Sibiului și Făgărașului. În locul altiței există o fâșie îngustă ornamentală, care acoperă umărul, denumită umeraș sau umăr, care acoperă transversal ornamentele în formă de șire care pornesc din umăr. Ornamentarea se face cu motive florale și geometrice. Alături de cruci și tighele, ca puncte de cusătură se folosesc ciocănelele.

Cămașa cu ”pui peste cot” este întâlnită în zona Munților Apuseni, zonele Bistrița-Năsăud, Valea Gurghiului. Ornamentul principal ”puii peste cot” se plasează peste cot, orizontal. Ca puncte de cusătură specifice se folosesc punctul peste fire, gurița păpușii.

Cămașa cu platcă se întâlnește în Maramureș și Bihor și al cărei croi se desprinde de tipul croiului amintit mai sus. Ea are o platcă mare, pătrată. Ornamentul principal este cel geometric, care se distribuie pe platcă. Punctele de cusătură specifice sunt punctele peste fire, zbârciog nemțesc, și o serie de tighele perfecte. Caracteristic cămășii de Oaș este și cromatica vie, ce a suferit influența costumului popoarelor vecine.

Cămașa pătrată la gât se abate de la croiul cămășii românești și o găsim în Maramureș. Ea se croiește din două foi (față și spate) și se răscroiește la gât în formă pătrată. Specifice sunt mânecile largi care se încrețesc la umăr și jos la mână cu crețuri de o mare valoare artistică. Ornamentarea cămășii se face cu motive simple, geometrice și florale. Ca puncte specifice de cusătură se folosesc punctul înaintea acului pe care se bazează crețurile, tăietura (ferești), nemțoanele.

mai mult
MonarhiePromovate

„Utopie și Revoluție” tema primei ediții a „Colocviilor Regale” de la Sinaia

„Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.” (Regele Mihai I de România)

În zilele de 22-25 iunie 2017, Domeniul Regal Sinaia va găzdui prima ediție a “Colocviilor Regale”, o continuare a evenimentelor științifice anuale susținute de Institutul Cantemir la Universitatea din Oxford în anii 2010 (Conferința „Umanismul intercultural”), 2011 (Conferința „Crafting Humans: From Genesis to Eugenics and Beyond”) și 2012 (Conferința Mapping Humans. From Body to Cosmos”). Institutul Cantemir a funcționat la Universitatea din Oxford în anii 2011-2013 și a avut Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principele Radu.

Tema colocviului regal din acest an este Utopie și Revoluție. La lucrările colocviului de la Sinaia vor lua cuvântul Sorin Antohi (București), Artur Blaim (Gdańsk), Ștefan Borbély (Cluj-Napoca), Gregory Claeys (Londra), Jean Harris (Drăghici, Argeș), Moshe Idel (Ierusalim), Mariano Martín Rodríguez (Bruxelles), Eduardo Nolla (Madrid), Tilo Schabert (München), Michael Shafir (Cluj-Napoca) și Stelian Tănase (București).

În ziua de vineri, 23 iunie, în Salonul Florentin al Castelului Peleș, Principele Radu a înmânat al IV-lea Premiu Cantemir profesorului Moshe Idel, de la Universitatea din Ierusalim, pentru întreaga sa activitate științifică.

Primele trei premii anuale Cantemir au fost acordate la Universitatea din Oxford, astfel: în anul 2010, Întâiul Premiu Cantemir a fost decernat istoricului român Ștefan Lemny, de la Biblioteca Națională a Franței, pentru volumul Les Cantemirs – l’aventure européene d’une famille princière au XVIII-ème siècle; în anul 2011, al II-lea Premiu Cantemir a fost acordat profesoarelor Alison Bashford și Philippa Levine pentru volumul Oxford Handbook of the History of Eugenics; iar în anul 2012, al III-lea Premiu Cantemir a fost decernat oamenilor de știință Martin Dodge, Chris Perkins și Rob Kitchin pentru lucrarea The Map Reader: Theories of Mapping Practice and Cartograhic Representation.

În numele Custodelui Coroanei române, Principele Radu va oferi, vineri, 23 iunie 2017, un prânz personalităților participante la colocviu, în Sufrageria de Stat a Castelului Peleș.

mai mult
ActualitatePromovate

Salonul de Umor „RIDENDO DICERE VERUM” la Bușteni

salon2

Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” din Bușteni, str. Tudor Vladimirescu, nr. 2, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, organizează, în perioada 30 iunie – 1 iulie 2017, Salonul de Umor „RIDENDO DICERE VERUM.

Inițiat în anul 1996, Salonul s-a bucurat, încă de la prima ediție, atât de sprijinul Uniunii Epigramiștilor din România, cât și al Primăriei Orașului Bușteni.

De-a lungul celor 21 de ediții, epigramiști și caricaturiști, din România și din Republica Moldova, au făcut deliciul publicului în dueluri de idei transpuse în epigrame, trimițând săgeți ironice în versuri, cu talentul literar caracteristic, între ei, cât și la adresa personalităților din viața socială, economică și politică.

Cea de-a XXII-a ediție se deschide vineri, 30 iunie 2017, ora 16.00 și va cuprinde lansări de carte, expoziții de caricaturi, precum și tradiționalul duel al epigramiștilor, urmat de festivitatea de premiere.

mai mult
ActualitatePromovate

„Testamentul lui Abraham” – cel mai așteptat roman al anului

Abraham-book

După succesul incredibil cu bestsellerul „Biblia pierdută”, următoarea carte a lui Igor Bergler este, fără îndoială, cel mai aşteptat roman al anului. Acţiunea acestui nou roman se petrece înaintea celei din cartea amintită, așadar putem spune că este un prequel al romanului care a doborât toate recordurile.

Autorul revine în atenţia cititorilor cu un roman şi mai palpitant şi surprinzător: conspiraţiile sunt şi mai teribile, misterele şi mai adânci, secretele şi mai întunecate, ritmul şi mai ameţitor. Piesele de puzzle care o alcătuiesc, referinţele culturale ascunse în plină vedere – de cele mai multe ori în cheie parodică – şi inteligenţa diabolică a construcţiei fac din lectura ei o experienţă unică.

Aventurile profesorului Charles Baker se mută din Europa în Statele Unite, dar şi în America Latină. Aşa cum s-a întâmplat în „Biblia pierdută” totul este construit în jurul unui mister istoric real pe care nimeni până acum nu a fost în stare să îl rezolve cu adevărat.

Cele două mari întrebări la care profesorul trebuie să răspundă sunt din două epoci diferite. Una clasică, la care nici un exeget american de mare clasă nu a reuşit să dea un răspuns satisfăcător: ce l-a determinat pe cel mai mare dintre preşedinţii americani să se transforme dintr-un avocat de provincie, uşor rasist şi pentru care desfiinţarea sclaviei era cel mult o problemă marginală care ţinea mai mult de principiile fondatoare ale Americii (ca dreptul la roadele propriei munci), dar care nu era în niciun fel dispus de a acorda oamenilor de culoare nici cetăţenie, nici alte drepturi fundamentale, în cel mai aprig susţinător al abolirii sclaviei, în aşa o măsură încât şi-a făcut din aceasta singurul scop în viaţă? Ba mai mult, şi-a şi pierdut-o din acelaşi motiv.

Şi, o a doua mare enigmă, de această dată mai aproape de noi, care sunt motivele reale ale retragerii Papei Benedict al XVI-lea, Joseph Alois Ratzinger? Răspunsurile la aceste întrebări vor declanşa o criză mondială de proporţii, iar implicaţiile conspiraţiilor care le-au făcut posibile vor fi mult mai îngrozitoare decât ale celor din „Biblia Pierdută”.

De ce a abolit Lincoln sclavia? Cum a ajuns Trump la putere? Unde a dispărut Biblioteca din Alexandria? sunt doar câteva dintre întrebările la care răspunde „Testamentul lui Abraham”.

“Testamentul lui Abraham e un omagiu adus cărţilor, tuturor cărţilor, de la poemele lui Homer până la povestirile metafizice ale lui Borges, într-o lume tot mai sufocată de o cultură a imaginilor nesfârşite şi goale de conţinut care ne agresează în fiecare secundă. Nu numai că o imagine nu face cât o mie de cuvinte, după o expresie stupidă care se tot repetă papagaliceşte, ci, din contră, o mie de imagini nu fac cât o vorbă a lui Cervantes sau a lui Rabelais sau a lui Umberto Eco.” – afirmă scriitorul Igor Bergler.

Trailerul cărţii poate fi vizualizat mai jos, iar fanii pot afla noutăţi în avanpremieră de pe pagina de Facebook a cărţii (http://bit.ly/2qvGTUh) şi de pe site-ul autorului (http://igorbergler.ro/en/).

Cartea va putea fi precomandată începând cu 1 septembrie, iar de la 1 octombrie va fi disponibilă în librăriile din toată ţara.

mai mult
Agenda culturalăPromovate

PloIEștiul poartă IE!

ie1

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești, str. Toma Caragiu, nr.10, vă invită vineri, 23 iunie 2017, ora 11, să sărbătorim împreună Ziua Universală a Iei! Evenimentul va debuta cu o prelegere susținută de muzeograf Ioana Constantin despre importanța și frumusețea Iei românești, urmată de un spectacol de dans și muzică populară „Ce frumoasă ești, IA Prahovei”, aflat la cea de a III-a ediție, organizat în colaborare cu Palatul Copiilor din Ploiești.

Grupul folcloric „Trandafirul prahovean” al Cercului de canto popular, împreună cu Cercul de etnografie și folclor „Rapsodia Prahovei” vă vor oferi momente artistice de neuitat.

Îmbracă IA sau orice cămașă tradițională românească pentru că PloIEștiul poartă IE!

mai mult
ActualitatePromovate

Noapte de Sânziene la Institutul Cultural Român

sanziene1

Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Institutul Italian de Cultură, vă invită la Noaptea de Sânziene, care se va desfășura vineri, 23 iunie 2017, începând de la ora 18.00, la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38.

Sărbătoarea va cuprinde un program variat, cu proiecții de scurtmetraje, ateliere de împletit cununițe de Sânziene, concerte de jam session marca Luiza Zan, muzică pop pe acorduri de contrabas, interpretată de Viktor Savca, și muzică clasică (Rute Muzicale cu Kármán Quartet).

Festivalul Internațional de Film NexT se întâlnește cu Noaptea de Sânziene. În sectiunea ‘Film Academy: Short Matters!’ vor putea fi urmărite, la Sala Mare a ICR, 13 scurtmetraje, care vor fi proiectate în două calupuri, în intervalul orar 18.00 — 22.00. ‘European Film Academy: Short Matters! Tour’ este turneul organizat de Academia Europeană de Film, pentru a prezenta scurtmetrajele nominalizate la Premiile Academiei într-o serie de festivaluri și instituții din Europa. Filmele abordează genuri cinematografice în registre diferite, vorbind despre teme actuale.

Concertul de jazz în ie românească susținut de Luiza Zan (voce), Iulian Pavelescu (chitară) și Mandela Gajol (caval, flaut) va avea loc în grădina Institutului Cultural Român, de la ora 20.00. Artiștii vor interpreta jazz și funk din zona world-music și din patrimoniul muzical românesc, într-o întâlnire în care doinele populare din zona Moldovei și a Dobrogei se vor alătura melodiilor britanice și americane.

De la ora 23.00, proiectul Rute Muzicale îi va reuni pe cei de la Karman Quartet — Valentin Șerban (vioara I), Iolanta Eremie (vioara a II-a), Theodor Andreescu (violă) și Mihail Grigore (violoncel) — , care ne vor purta prin Austria lui W.A. Mozart, urmând ca, în continuarea programului, să ne prezinte Lumea Nouă povestită de A. Dvorak în ‘Americanul’. De la 22.00, Victor Savca (nume de scenă Viktor) ne va prezenta piesele sale, vocea fiindu-i acompaniată de armonicele grave ale contrabasului său.

În intervalul 19.00 — 20.00, în grădina ICR va avea loc un atelier de meșteșugit de Sânziene. „Dumnezeu rânduiește un răstimp de liniște, când stau în cumpănă toate stihiile, și cerurile cu stele și vânturile”, scria Mihail Sadoveanu în romanul său „Nopțile de Sânziene”. Vă invităm să împletim împreună flori cu inflorescențe mărunte, pline de polen, care miros puternic a fân și a miere, într-o seară magică, în care v-am pregătit și alte surprize la Institutul Cultural Român.

Accesul la eveniment este liber și vă așteptăm în veșminte tradiționale românești.

http://icr.ro/pagini/noapte-de-sanziene-la-institutul-cultural-roman

mai mult
Agenda culturalăPromovate

Tenorul Andrea Bocelli și naistul Gheorghe Zamfir – joi și duminică, în duet la București și Cluj-Napoca

bocelli

Tenorul Andrea Bocelli și naistul Gheorghe Zamfir vor cânta în duet, în două concerte, la București, în Piața Constituției, și la Cluj-Napoca, pe Cluj Arena, în zilele de joi și duminică, informează organizatorii într-un comunicat de presă.

„Reamintim faptul că, pe scenă, invitații deja anunțați, nume sonore ale industriei muzicale, precum Andrea Griminelli, Ilaria Della Bidia, Elisa Balbo, Elizabeth Sombart, maestrul neîntrecut al naiului, îndrăgitul Gheorghe Zamfir și copilul-minune al pianului, Fabiani Prcsina, vor fi acompaniați de artiști ai Orchestrei și Corului Operei Naționale București și de cei ai Orchestrei și Corului Operei Naționale din Cluj-Napoca, cu o componentă de peste 70 de instrumentiști și 60 de coriști”, precizează sursa citată.

O nouă surpriză anunțată de către organizatori este un moment artistic de dans, o coregrafie special creată pentru cele două evenimente de către Mihai Petre.

„Echipa de dansatori va fi formată din Paolo Campigotto și Alina Petre, care au adunat în palmares numeroase premii, fiind multipli campioni ai României la diverse competiții, însă și cu premii importante la campionate de talie internațională”, mai informează comunicatul.

Evenimentele sunt organizate de Quantum Media și susținute de Telekom România.

mai mult
FilmPromovate

Festivalul Internațional de Film NexT: „Short Matters!” la ICR

Festivalul_International_Film_NexT

Festivalul Internațional de Film NexT, care va avea loc în perioada 22-26 iunie 2017, aduce și anul acesta pe ecranele românești scurtmetraje ale unor nume sonore ale cinematografiei internaționale prin intermediul unor secțiuni deja consacrate în cadrul festivalului: European Film Academy: Short Matters! Tour și Arthouse Shorts.

Lista regizorilor din cadrul acestor două programe include nume precum Apichatpong Weerasethakul (regizor premiat la Cannes pentru filme precum Uncle Bonmee who can recall his past livesTropical Malady sau Blissfully yours), dar și o serie de realizatori emergenți ale căror scurtmetraje au fost nominalizate la Premiile Academiei Europene de Film.

Secțiunea „Short Matters!” va putea fi urmărită vineri, 23 iunie 2017, la Institutul Cultural Român, începând cu ora 18.00 și, respectiv, 20.00, accesul publicului fiind liber.

European Film Academy: Short Matters! Tour este turneul organizat de Academia Europeană de Film pentru a prezenta scurtmetrajele nominalizate la Premiile Academiei într-o serie de festivaluri şi instituţii din Europa. Cele 13 filme abordeaza genuri cinematografice diverse în registre diferite, vorbind despre teme actuale:

9 Days – From my window in Aleppo (semnat de Thomas Vroege, Floor van der Meulen și Issa Touma), câștigătorul premiului pentru cel mai bun scurtmetraj la ediția de anul acesta, surprinde primele nouă zile ale conflictului din Aleppo prin ochii celebrului fotograf sirian Issa Touma.

Tema războiului este abordată și în animația regizată de Florian Grolig, In the distance, ce urmărește un personaj care s-a autoizolat în apartamentul său pentru a sta departe de haosul unui conflict armat.
Într-un complet altfel de registru, Samuel Lampert abordează cu mult umor, în The Wall, problema locuirii, folosind drept pretext pentru o astfel de discuție momentul în care personajul principal decide să bată un cui pentru a agăța o fotografie. Zgârie-norii fără personalitate ai Honk-Kong-ului, care ascund locuinţe înghesuite în care trăiesc diverşi anonimi, devin teritoriul de joacă al regizorului.

Programul Arthouse Shorts va putea fi urmărit joi, 22 iunie 2017, începând cu ora 20.00, la Cinema Elvira Popescu, biletele fiind deja disponibile pe Eventbook.ro.

Arthouse Shorts demostrează că scurtmetrajul nu este un gen minor, dedicat realizatorilor care se pregătesc să debuteze în lungmetraj. Filmele din această secțiune sunt făcute de regizori deja cunoscuți în cinemaul de artă, care au decis să se întoarcă, într-un film recent, la formatul scurt. Programul Arthouse Shorts a fost creat tocmai pentru a le gasi un loc în festival: numele lor sunt prea sonore ca să mai apară pe lista concurenților din competiție, iar filmele sunt prea bune ca să lipsească.

Filmul Vapoural lui Apichatpong Weerasethakul este o meditație cu subtext politic despre abilitatea aparatului de filmat de a revela și de a ascunde în același timp. Plasat în viitor, The Hunchback al regizorilor Gabriel Abrantes și Ben Rivers este o distopie care dă în vileag agresivitatea naturii umane. Folosindu-se de pretextul unui team building organizat de o corporație, protagonistul riscă să devină victima propriilor colegi.

The Hedonists în regia lui Jia Zhang-ke este o comedie care urmărește încercarile a trei bărbați de a-și găsi un loc de muncă în urma închiderii minei în care obișuiau sa lucreze.

Inspirat de povestea femeii care a construit conacul Winchester, popular pentru arhitectura sa nefuncțională, cu uși care nu duc nicăieri și scări care sfârșesc în tavan, scurtmetrajul Sarah WinchesterGhost Opera în regia lui Bertnard Bonello evocă amintirea controversatului personaj și povestea care stă în spatele construcției neobișnuite.

Festivalul Internaţional de Film NexT a fost înfiinţat în 2006 în memoria regizorului Cristian Nemescu şi sound designerului şi compozitorului Andrei Toncu şi este organizat de Societatea Culturală NexT cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, Uniunii Cineaştilor din România, Institutului Cultural Român. Ajuns la cea de-a 11-a ediţie, NexT se va desfăşura anul acesta între 22 şi 26 iunie 2017.

Parteneri de promovare: Radio Guerrilla, Zile și Nopți, Cinemagia, Sub25, Cinema Rx, Liternet, Orașul Meu, Ziarul Metropolis, Cooperativa Urbană, Modernism.ro, Glamour, Cinefan, AARC – All About Romanian Cinema, A List Magazine.

Mai multe detalii:

www.nextfilmfestival.ro

www.nextfilmfestival.ro/en/event/short-matters-european-film-academy-nominees-on-tour-i/

mai mult
DocumentarPromovate

Cum a instaurat Regele Carol al II-lea dictatura regală în România

carolII

În urmă cu 78 de ani, Regele României Carol II-lea instaura dictatura regală.

Anul 1937 este cel în care se sfârşeşte regimul parlamentar în România. Este momentul de rupturã deoarece sistemul creat în 1926 se prãbuşeşte. Cu toate cã legea din 1926 prevedea în mod explicit procedura de urmat la articolul 96, ea nu a fost respectatã. Mandatele ar fi trebuit împãrţite dupã o formulã pur proporţionalã, fãrã a mai lua în discuţie prima electoralã. Carol al II-lea a decis totuşi sã apeleze la Octavian Goga pentru formarea guvernului, deşi partidul acestuia se plasase doar pe locul al patrulea, cu 9, 25% din voturi.

Începutul anului 1938 s-a caracterizat printr-o puternică acensiune a Gărzii de Fier, care ataca cu înverşunare regimul democratic şi se pronunţa pentru reorientarea politicii externe a ţării spre Axa Berlin – Roma. Totodată, Octavian Goga dorea să câştige cu orice preţ alegerile din martie 1938 şi a negociat un acord secret cu Corneliu Zelea Codreanu. Forţele democratice erau derutate şi confuze, fapt ce a permis regelui Carol al II-lea să intervină decisiv pentru atingerea obiectivului său politic.
Prin lovitura de stat din 10 februarie 1938, Carol l-a demis pe Goga de la preşedinţia Consiliului de miniştri şi a constituit un guvern în frunte cu patriarhul Miron Cristea.

La 20 februarie 1938, regele României Carol II-lea a semnat decretul de promulgare a unei noi Constituţii a României, care legiferează instaurarea dictaturii regale şi sfârşitul regimului parlamentar. Constituţia (Constituţiunea din 1938) a fost elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice. Noua Constituţie a României va fi promulgată la 27 februarie 1938.

Constituţia din 1938 încearcă să limiteze individualismul şi să dea întâietate socialului, voind să transforme statul individualist în stat comunitar corporatist. În acelaşi timp, ea admitea proprietatea şi capitalul ca drepturi inviolabile, îndepărtându-se de la principiile Constituţiei din 1923, care recunoştea proprietatea ca funcţie socială şi revenind astfel la principiile Constituţiei din 1866. Constituţia de la 1938 critică regimul de partide şi concentrează puterile politice în mâna regelui, care dobîndeşte prerogative deosebit de mari.

În perioada următoare, Carol şi-a instaurat un veritabil regim personal autoritar: primarii şi prefecţii erau numiţi pe scară ierarhică, s-a format „Straja Ţării”, din care făceau parte copii şi tineri şi a cărei comandant suprem era regele, presa şi radioul au fost puse în slujba regimului, iar pe 16 decembrie 1938 s-a constituit Frontul Renaşterii Naţionale, „unica organizaţie politică în stat”, orice activitate politică fiind considerată clandestină.
Prin acest fapt, Carol a urmărit să atragă unele cadre din vechile partide de partea sa numindu-le în posturi de conducere. Scopul declarat al FRN era „mobilizarea conştiinţei naţionale în vederea întreprinderii unei acţiuni solidare şi unitare româneşti de apărare şi propăşire a patriei şi de consolidare a statului”. Ultima măsură aplicată de Carol pentru creşterea puterii regale a fost adoptarea unei noi legi electorale pe 9 mai 1939.
În alegerile parlamentare din 1 – 2 iunie 1939 au candidat doar reprezentanţii FRN. Carol a sporit autoritatea regimului său continuu. Pe 22 iunie 1940, FRN a fost transformat în Partidul Naţiunii, declarat „partid unic şi totalitar”.
Evenimentele de la începutul anului 1940 au adus România într-o situaţie dramatică. Pe 22 iunie Franţa capitula în faţa Germaniei, fapt ce a lăsat ţara noastră fără nici un sprijin extern. În acest context, pe 26 iunie, URSS a adresat un ultimatum guvernului de la Bucureşti prin care cerea acestuia să evacueze de urgenţă Basarabia şi nordul Bucovinei. Ziua următoare, Carol a întrunit Consiliul de Coroană, în cadrul căruia s-a decis începerea unor negocieri cu sovieticii. În aceeaşi noapte, guvernul de la Moscova a trimis încă o notă ultimativă, cerând evacuarea de urgenţă „până cel târziu la 28 iunie, ora 12”. Pus în faţa acestor evenimente, guvernul a acceptat condiţiile Uniunii Sovietice.

Constituţia din 1938 a fost suspendată în vara anului 1940, ca urmare a evenimentelor care au dus la abdicarea regelui Carol al II-lea.

Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 3 octombrie 1893, Sinaia3 aprilie 1953, Estoril, Portugalia), rege al României, membru de onoare al Academiei Române din 17 mai 1921. Carol al II-lea a fost cel mai controversat rege al României, actele sale politice şi din viaţa personală generând numeroase dispute în opinia publică şi pe scena politică. A renunţat de trei ori la prerogativele sale de moştenitor al Coroanei, timp în care relaţiile sale amoroase au devenit subiect de controversă publică. Carol a ştiut cu foarte mare abilitate să folosească lipsa de autoritate a Regenţei şi divergenţele dintre partidele politice pentru a reveni pe tronul României.

Deşi în perioada domniei sale România a cunoscut cel mai mare avânt economic din perioada interbelică, aceasta s-a caracterizat prin permanentul conflict dintre rege şi clasa politică. Carol dorea ca instituţia monarhică să joace rolul principal în stat şi s-a lăsat influenţat în actele sale de camarila regală, încercând constant să discrediteze în ochii opiniei publice formaţiunile politice democratice. Cu inteligenţă a folosit momentul alegerilor din decembrie 1937 pentru a instaura în România un regim monarhic autoritar, de altfel, autoritarismul fiind o caracteristică a majoritatăţii statelor europene din această perioadă.

Izolată pe plan diplomatic, România a trebuit să cedeze în faţa presiunilor şi să accepte pretenţiile teritoriale revizioniste din vara anului 1940. Dezordinea generală din ţară l-a determinat pe Carol să îl cheme la putere pe generalul Ion Antonescu, considerat singura persoană capabilă să conducă ţara în tot acest context intern şi internaţional. Noul prim-ministru a fost învestit cu puteri depline în stat, iar pe 6 septembrie 1940 Carol al II-lea a abdicat în favoarea fiului său Mihai I. Ultimii ani ani din viaţă i-a petrecut prin călătorii în străinătate alături de Elena Lupescu şi în cele din urmă s-a stabilit la Estoril, în Portugalia, unde a decedat pe 3 aprilie 1953.

Sursa: Encilopedia României

mai mult
ActualitatePromovate

Şcoala de Vară de la Sinaia – „Exilul românesc postbelic”

creier2

Școala de vară de la Sinaia Exilul românesc postbelic are ca scop cunoașterea și înţelegerea fenomenului anticomunist postbelic în rândul tinerilor români din ţară şi străinătate. Programul se adresează studenților care urmează studii masterale sau doctoraledin unitățile de învățământ din România, publice sau private, acreditate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, ori din diaspora (Europa), vorbitori de limba română, care dezvoltă sau intenționează să realizeze proiecte pe tema exilului românesc postbelic sau a aspectelor adiacente.

Obiectivul școlii de vară este recuperarea istoriei şi valorificarea contribuţiei culturale a exilului, ca element esențial care trece peste decupajele de ordin cronologic ori politic, transformându-se, reinventându-se, adaptându-se în permanență noilor realități. Exilul românesc are o legitimitate istorică şi morală de la care diaspora ar putea să se revendice.

Căutăm tineri care înțeleg că, pentru a putea vorbi în viitor despre românii plecaţi după 1989, e necesară cunoaşterea fenomenului exilului românesc şi toate experiențele de viață ale românilor plecaţi din ţară din motive politice până în 1989.

Înscrieri: 14 iunie-2 iulie 2017

Perioada de evaluare a aplicațiilor: 3-5 iulie 2017

Anunțarea rezultatelor: 6 iulie 2017

Înscrierile se vor realiza pe bază de dosar, care trebuie să cuprindă:

  • Fișa de înscriere completată, semnată și scanată
  • CV actualizat
  • Scrisoare de motivație în care se vor detalia interesul pentru exilul românesc și eventualele intenții de cercetare pe această temă.

Materialele trebuie să fie trimise în limba română, în format PDF, iar denumirea fișierelor va avea următorul format după caz: Fisa de înscriere_NUME_PRENUME, CV_NUME_PRENUME, Scrisoare de motivație_NUME_PRENUME.

Dosarul de înscriere va fi trimis online la adresa de e-mail mihaela.toader@iiccmer.ro.

Numărul maxim de participanți este de 15, după cum urmează:

8 participanți din România, cărora le vor fi acoperite costurile de transport, masă şi cazare,

7 participanți din Europa, cărora le vor fi acoperite costurile de masă şi cazare. Onorariul de 300 euro va fi achitat integral de către Institutul Cultural Român (ICR), după finalizarea Școlii de vară, conform condițiilor din regulament.

În urma participării la Școala de Vară, studenții selectați vor avea obligația de a redacta un eseu(între 2.000-6.000 cuvinte, font Times New Roman 12, spațiere 1.5 rânduri), care va fi transmis organizatorilor spre publicare, la o dată ulterioară, care va fi comunicată, dar nu mai târziu de 1 octombrie 2017. Publicarea materialelor va presupune un alt proces de selecție, care nu face obiectul acestei aplicații.

REGULAMENTUL concursului şi FIŞA DE ÎNSCRIERE sunt disponibile pe site-urile www.iiccmer.ro și www.icr.ro, precum şi pe site-urile reprezentantelor ICR din statele europene. Prin depunerea dosarului de concurs, candidații acceptă că au citit, înțeles și AU FOST DE ACORD cu condițiile prevăzute în Regulament și Fișă.

mai mult
Grupul de la PloieștiPromovate

Întâmplări la Cenaclu…

cenaclu

Ieri după amiază la ora stabilită, ora 17.00, ne-am întâlnit la sediul Filarmonicii noastre dragi şi am purces în sala destinată orelor noastre de Cenaclu. Au răspuns prezent vechi combatanţi, mai noi combatanţi şi invitaţi, Vintilă Ion Fintiş, Preşedintele Societăţii noastre literare, apoi absolut după aşezare în sală, Raul Sebastian Baz, Marian Zmaranda, Livia Dimulescu, Cati Enache, Carmen Bălan-pictor, Zincă George, Avrigeanu Robert Aristotel, care mi s-a prezentat – Aristotel, iar eu i-am dat mâna spunându-i – Demostene, -încântat a spus, crezându-mă pe cuvânt, Graţiela Avram, Virgil Rădulescu- cel care face ziarul nostru atât de frumos şi bogat, dragul nostru regizor Cătălin Apostol, Florin Manole, Onea Octavian, Florin Oprea Sălceanu, Dan Minoiu.

După ce ne-am ocupat locurile şi ne-am aşezat trupurile obosite de chinul scrierii şi de neputinţa facerii, a urmat, ca de obicei, o Revistă a Presei literare prezentată de Şeful nostru, care a disecat evenimente mai multor publicaţii şi reviste.

La rubrica – Cel mai recent poem, s-au prezentat Cati Enache, Raul Sebastian Baz, Dan Minoiu şi Florin Manole care a prezentat o tabletă ce a incitat la discuţii şi care a fost publicată şi-n ziarul Cenaclului.

La Şerbetul de sâmbătă după amiază, scriitorul Dan Minoiu a prezentat noile lui personaje create ca fiind continuatoare ale lui Costel şi Tanţei. A suscitat discuţii şi această prezentare, fiind formulate păreri pro şi contra acestei scrieri.

După pauza de ţigară, a lor, s-a trecut la rubrica –Poet în recital, unde maestrul Fintiş a citit din cel mai recent volum terminat, dar încă nepublicat, intitulat – Radiaţia cubului. Trecându-se la polemici, Livia Dimulescu a ţinut să arate că în această creaţie, poetul se justifică fără smerenie, cu fast şi mândrie, dar cu o transcendere luminoasă. Continuă ideea Cati Enache care spune că asistăm la o poezie discursivă, de la idee la argument, cu imagini deosebite care trebuiesc luate pas cu pas şi apreciate. Dan Minoiu intervine şi arată că aici trăirile sunt efectiv autentice cu refulări şi zbateri, cu imagini de o plasticitate rară, o poezie densă, imperativă, uneori. Marian Zmaranda reliefează discursivitatea evidentă a poeziei, care deşi tensionată, ne apare blândă, cu un drum care şi-l urmează cu obstinenţă. Tot eşafodajul nu se încheie fertil, spune Marian, ci are o tentă care aminteşte de – Boleroul- lui Ravel. Aristotel Avrigeanu, spune că este o poezie foarte frumoasă, cu figuri de stil de marcă, o lectură plăcută, la care Florin Manole adaugă că i se pare cel mai frumos text citit de poet, cu o exprimare delicată care dă frumuseţe poeziei. Florin Oprea Sălceanu se referă la lipsa de concentrare a poetului în anumite momente, dar Raul Baz ne reaminteşte frumuseţea discursului poetic citit, iar Cătălin Apostol ne spune că acest grupaj de poezie prezentat de poet este altfel decât cele de până acum şi ar trebui să se ţină seama, la care Onea Octavian ne propune să citim noi înşine poemele, nu să o facă poetul sau altcineva. Ni s-ar deschide alte perspective.

Cu toate temele terminate, poetul Fintiş a mulţumit asistenţei şi i-a ademenit la o prelungire a discuţiei la o bere. Rece, rece ca inima mea când am văzut că am ratat prima dată intrarea la Facultate.

După poza de grup aferentă, ne-am îndreptat fiecare unde i-a poftit inima, sau le-au cerut interesele, urmând a ne întâlni peste două săptămâni într-o altă locaţie, întrucât a venit vacanţa şi peste truditorii de la Filarmonică. Vă pup pe frunte!
Dan Minoiu

mai mult
PersonalitățiPromovate

Personalitatea zilei. Mihail Kogălniceanu – un făuritor al Unirii Principatelor Române

Mihail_Kogalniceanu

Născut în Iași, Mihail Kogălniceanu a făcut parte din familia de boieri moldoveni Kogălniceanu, ca fiu al Vornicului Ilie Kogălniceanu, și strănepot al lui Constantin Kogălniceanu (cunoscut prin faptul că a semnat, în 1749, un document emis de Prințul Constantin Mavrocordat, prin care a fost desființată iobăgia în Moldova).

Mama lui Mihail, Catinca (născută Stavilla – sau Stavillă), a fost, după spusele lui Kogălniceanu, „dintr-o familie românească din Basarabia”. Autorul a scris cu mândrie că „familia mea nu și-a avut originile în oameni sau țări străine”.

Kogălniceanu a fost educat la Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iași, înainte de a fi instruit de către Gherman Vida, un călugăr care aparținea Școlii Ardelene și care era asociat cu Gheorghe Șincai. A terminat școala primară din Miroslava, unde a învățat la pensionul lui Cuénim. I-a întâlnit pentru prima dată pe poetul Vasile Alecsandri (ambii au studiat la Vida și Cuénim), pe Costache Negri și pe Cuza. În acea perioadă, Kogălniceanu și-a dezvoltat o pasiune pentru istorie, cercetând vechile cronici moldave.

Ajutat și de prințul Sturdza, Kogălniceanu și-a continuat studiile în străinătate, inițial în orașul francez Lunéville (unde a fost îngrijit de fostul tutore al lui Sturdza, abatele Lhommé), și mai târziu la Universitatea Humboldt din Berlin.

În jurul anului 1843, Kogălniceanu era suspectat de autoritățile din Moldova din cauza entuziasmului său pentru reformă. În 1844 i s-a revocat dreptul de a ține prelegeri de istorie. În timp ce călătorea în Viena ca reprezentant secret al opoziției politice moldovene (încercând să se apropie de Metternich și să discute despre detronarea prințului Sturdza), i-a fost suspendat pașaportul.

După declanșarea revoluțiilor europene din 1848, Kogălniceanu a fost prezent în prima linie a politicii naționaliste. Deși nu a semnat „Petițiunea-proclamațiune” din martie 1848, care a dus la declanșarea revoluției în Moldova, el a fost considerat a fi unul din instigatori, iar domnitorul Sturdza a ordonat să fie arestat. Kogălniceanu a scăpat de arestare, a lansat unele dintre cele mai dure atacuri împotriva lui Sturdza și, astfel, în iulie, se oferise o recompensă pentru prinderea sa „viu sau mort”.

La nouă ani de la Revoluţia din 1848, Kogălniceanu participă ca deputat de Dorohoi la adunarea ad-hoc de la Iaşi unde este chemat să se pronunţe în privinţa Unirii. M. Kogălniceanu nu numai că vroia Unirea Principatelor Române, ci era şi un partizan hotărît al independenţei românilor. „Dar, spune el, nu poate fi fericire fără libertate, nu poate fi libertate fără putere, nu vom fi puternici decît atunci cînd vom fi uniţi„.

La 24 ianuarie 1859, în urma dublei alegeri ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, se realizează Unirea Principatelor. Noul domnitor este întâmpinat cu entuziasm la 29 ianuarie 1859 de bucureșteni. În ziua în care Cuza a ajuns domnitor, Mihail Kogălniceanu l-a primit cu un discurs emoționant. La sfârșitul anului 1859, Mihail Kogălniceanu susține ideea ca Bucureștii să devină capitală a Principatelor. Din 1859 până în 1865, Kogălniceanu a fost numit de mai multe ori liderul cabinetului Principatelor Unite, fiind responsabil pentru multe din reformele asociate cu domnia lui Cuza. Cele mai importante sunt secularizarea averilor mănăstirești din 1863, un pas spre reforma agrară din 1864.

În cele din urmă, domnitorul Cuza a fost detronat de o coaliție de conservatori și liberali în luna februarie 1866; după o perioadă de tranziție în care s-au făcut numeroase manevre pentru a evita separarea din nou a Moldovei și Țării Românești, un Principat unit al României a obținut recunoaștere internațională, avându-l ca monarh pe Carol de Hohenzollern și fiind guvernat după o nouă Constituție. În perioada noiembrie 1868 – ianuarie 1870, Kogălniceanu a fost din nou ministru de Interne în guvernul lui Dimitrie Ghica.

În calitate de ministru de Externe în guvernul Ion Brătianu (primăvara-vara 1876, și apoi din nou din aprilie 1877 până în noiembrie 1878), Kogălniceanu a fost responsabil pentru intrarea României în Războiul ruso-turc din 1877-1878 de partea Rusiei, ocazie cu care țara și-a declarat independența.

La sfârșitul războiului, el și Brătianu s-au aflat în fruntea delegației României la congresul de la Berlin. În această calitate, ei au protestat împotriva ofertei Rusiei de a schimba Dobrogea de Nord (anterior parte a Imperiului Otoman) cu porțiunea din sudul Basarabiei primită de România prin tratatul de la Paris din 1856. 

După ce s-a retras din viața politică, Kogălniceanu, care fusese ales ca membru al Secțiunii Istorice a Academiei Române în 1868, a fost președinte al Academiei între 1887 și 1889. Îmbolnăvindu-se grav în 1886, el și-a petrecut ultimii ani publicând documente istorice din fondul Eudoxiu Hurmuzachi, mediatizând descoperirile arheologice din perioada Greciei și Romei antice în Dobrogea de Nord și colecționând documente străine legate de istoria României. Mihail Kogălniceanu a murit la Paris în timpul unei operații, iar locul său de la Academie a fost luat de Alexandru Dimitrie Xenopol. A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași.

M.D.

mai mult
Agenda culturalăPromovate

Omagiu lui Ion Luca Caragiale

caragiale

În urmă cu mai bine de un secol, se stingea din viață, la Berlin, cel care avea să fie socotit drept cel mai mare dramaturg român. În Ploieștiul copilăriei și adolescenței sale, în orașul pe care Caragiale și l-a adjudecat pe deplin, omagiul e mai mult decât firesc, e un semn de profundă prețuire.

Muzeul ‘I.L.Caragiale’, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, spațiu ce păstrează valoroase mărturii ale vremelnicei existențe lumești a marelui dramaturg și a nemuritoarei sale universalități, va marca joi, 22 iunie 2017, la ora 10.00, la sediul său din Ploiești, Str. Kutuzov, nr.1, împlinirea a 105 ani de la moartea scriitorului.

Evenimentul omagial va debuta cu parada îndrăgitelor personaje caragialiene, întruchipate de elevii Școlii Gimnaziale din Berceni, județul Prahova, ai Școlii Gimnaziale ‘Nicolae Lahovary’ din Trestieni, județul Giurgiu, și ai Școlii Gimnaziale Nr. 188 din București. Îmbrăcați în costume de epocă, tinerii artiști vor porni de la sediul Muzeului ‘I.L.Caragiale’ către bustul scriitorului din apropierea Muzeului Ceasului ‘Nicolae Simache’, unde personajele vor prinde viață. Spectacolul va fi urmat de recitalul ansamblului vocal ‘Floricica’ al ‘Zonta Club Ploiești’, coordonat de înv. Marcela Enache și de depuneri de flori la busturile scriitorului din curtea muzeului și din vecinătatea ‘Muzeului Ceasului’.

mai mult
1 46 47 48 49 50 53
Page 48 of 53