De la legendarul Homo Sapiens, la utilizatorii de internet de azi, fiinta umana a traversat pasi uriasi in evolutie, asta daca acceptam ideile darwiniste. Chiar daca timpul a fost scurt pentru schimbari extraordinare, omul arata azi altfel decât acum 200.000 de ani. Dar cum ar putea el arata peste alti 200.000 de ani, presupunând ca civilizatia ar urma tendintele de pâna acum?
Sa ne intelegem: asa cum nu se stie cu probe indubitabile cum arata homo sapiens de acum 200.000 de ani, din cauza ca nu avem decât niste fosile, tot asa nu avem cum sa stim cu exactitate cum va arata fiinta umana peste 200.000 de ani. Suntem asadar in domeniul speculatiilor stiintifice, chiar daca putem admite ca exercitiul de imaginatie, la care se supun oamenii de stiinta, este unul interesant. Situl Listverse trece in revista câtiva pasi pe care omenirea actuala i-ar putea strabate in viitor pe o prezumtiva scara a evolutiei.
Mono-etnia. Suntem o civilizatie multiculturala si aceasta este esenta societatii actuale. Asa ca, spun expertii, n-ar fi o surpriza ca omenirea sa evolueze spre un singur grup etnic, ubicuu, daca acest amestec permanent de culturi continua. Si cum amestecul etnic devine un loc comun, oamenii isi vor pierde trasaturile distinctive ale etnicitatii lor, imprumutând in schimb caracteristice din diferite parti ale lumii. Si in aceasta evolutie (probabila) ar exista un singur beneficiu: „rasa”, etnia, n-ar mai fi o problema, asa cum este azi.
Slabirea sistemului imunitar. Deoarece oamenii devin din ce in ce mai dependenti de medicamente pentru a supravietui, sistemul imunitar al omului slabeste treptat. Sa luam exemplul hormonilor: imaginati-va un viitor in care, cu ajutorul suplimentelor alimentare, se poate regla nivelul hormonilor pentru a maximiza starea de bine. Cu timpul, organismul va deveni dependent de hormonii aditionali pâna la punctul in care ei ar inceta sa faca ceea ce vor face in locul lor suplimentele. Procesele care creeaza hormoni vor deveni mai putin importante pentru supravietuire, de vreme ce organismul va avea suficienti hormoni multumita suplimentelor! Si astfel, in câteva zeci de mii de ani, e posibil ca oamenii sa evolueze pâna la punctul in care hormonii sa nu mai fie creati de organism, ci de suplimente. Mergând mai departe: daca ajutoarele exterioare vor deveni pe de-a-ntregul raspunzatoare pentru supravietuirea noastra, multe din functiile interne ale organismului se vor atrofia. De ce ar mai avea nevoie organismul de un puternic sistem imunitar daca toti agentii patogeni sunt distrusi de medicamente?
Atrofierea musculara. Sunt doua cauze plauzibile pentru treptata slabire fizica a rasei umane. Prima ar fi increderea tot mai accentuata pe tehnologie, in special pe masini, pentru a face fata muncilor care presupun folosirea bratelor si a muschilor.
Si, de vreme ce fiecare generatie depinde tot mai putin de forta fizica, cu atât este mai posibil ca specia umana viitoare sa devina mai slabita fizic.
A doua cauza posibila a atrofierii musculare ar deveni relevanta in cazul in care omenirea s-ar reloca in spatiu! (Daca asta s-ar intâmpla vreodata.) In cazul acestui scenariu, forta fizica nu mai este necesara pentru activitatile zilnice. In conditiile in care calatoriile intergalactice ar necesita perioade indelungate de „hibernare”, e firesc ca masa musculara sa se atrofieze (e dovedit acest lucru in cazul sederii indelungate pe Statia Spatiala Internationala). Un viitor deloc promitator pentru fiintele umane ale viitorului!
Cresterea inaltimii. Daca muschii s-ar putea atrofia in viitor, inaltimea atinsa de generatiile viitoare ar creste! S-a observat asta in ultimele doua secole. In ultimii 150 de ani, inaltimea oamenilor a crescut cu 10 cm. Se crede ca o cauza a acestei evolutii este abundenta tot mai crescuta a alimentelor disponibile. Dimpotriva, foametea ar fi cauza stagnarii cresterii in inaltime in multe zone ale lumii. Daca este asa, si alimentele vor exista din belsug, atunci tendinta de crestere in inaltime va continua. Evident, nu dupa calcule matematice simple, de genul „daca in 150 de ani am crescut cu 10 cm, in 200.000 de ani câti centimetri vom avea”?
Reformarea creierului. Aici problema este mult mai complexa si mai profunda, de vreme ce vorbim despre cel mai complex „organ” al fiintelor umane. Asa incât a vorbi despre tendintele de evolutie in acest caz pot fi hazardate. Cu toate acestea, putem spune azi ca tehnologia (internetul, telefonia mobila, inteligenta artificiala) ne-a afectat felul in care functioneaza creierul si memoria.
Creierul uman este o masina, dar deosebita radical de celelalte „masini” create de om (computere, roboti etc.), isi aminteste locul unde sunt stocate informatiile, si nu informatia in sine. E mult mai usor sa-ti amintesti unde ai pus o carte cu retete culinare decât sa-ti amintesti toate retetele din carte. Si in era internetului, aceasta particularitate mentala a devenit extrem de importanta.
Azi nu mai incercam sa memoram lucruri, pur si simplu cautam raspunsul pe internet (google, wikipedia etc.). Si pe masura ce tehnologia digitala devine tot mai avansata, creierul se va reforma, se va adapta pentru a-si mari la maximum eficienta. Probabil cu un pret: in detrimentul memoriei.
Craniu mai mic sau mai mare? Aici avem un semn de intrebare si asta pentru ca nici specialistii nu sunt de acord in privinta tendintei evolutiei cutiei craniene. Exista doua scoli de gândire in cazul volumului cutiei craniene umane. Tabara „craniul mic”, argumenteaza ca e imposibil ca oamenii sa evolueze spre cranii mai mari in comparatie cu cele de azi. De ce? Pentru ca se stie ca la nastere, craniul unui nou-nascut este deja mare. De aceea multi biologi sustin ca un craniu mai mare ar face imposibila nasterea. Un craniu mai mare ar afecta sau ar omori mama! Asa ca, mai logica ar fi tendinta ca in viitor, craniul uman sa ramâna de aceeasi dimensiune ca azi sau chiar sa se micsoreze.
Pe de alta parte, la nastere, mai exista si operatia cezariana, o solutie chirurgicala salvatoare in cazul copiilor cu capul mare. Unii cred ca cezariana este o solutie mult mai sigura pe viitor decât nasterea naturala. Numai ca exista o problema: daca omul ar evolua spre volume crescute ale craniului, si la nastere nu s-ar mai putea apela nici la operatii, atunci rasa umana ar putea disparea!
La fel ca in cazul unei evolutii spre nasterea unor copii din gene modificate, asa-numitii „copii la comanda”, in care trasaturile nedorite ar fi eliminate. Interventia in domeniul geneticii, aceasta joaca de-a Dumnezeu poate oricând insemna disparitia rasei umane.
