close

Cenaclul I.L. Caragiale

Cenaclul I.L. CaragialePromovate

Ion Stratan la Universitatea Populară ”Dimitrie Gusti”

ION STRATAN POZA1

IN MEMORIAM

ION STRATAN (n.1 octombrie 1955 – d. 19 octombrie 2005)

Universitatea Populară ”Dimitrie Gusti”, descendentă a Universității Populare înființată de Nicolae Iorga la Vălenii de Munte, a luat ființă în anul 1963 și își desfășoară activitatea în cadrul Casei de Cultură ”I.L. Caragiale” a Municipiului Ploiești.
Ne aflăm în luna octombrie a anului 2004. La deschiderea noului an universitar, consiliul Științific al Universității a prezentat programul fiecărui curs și o retrospectivă a acțiunilor din anul universitar precedent.
Direcția Casei de Cultură a Municipiului a editat și un program cuprinzând principalele activități pentru anul universitar 2004-2005.
Printre activitățile principale prevăzute pentru anul universitar respectiv se număra, la punctul ”C”, ”Literatură și artă”, printre coordonatori figurând și poetul Ion Stratan (astăzi, poetul ar fi împlinit 64 de ani s.n.). Faptul se întâmpla cu un an înainte de tragicul său sfârșit.  

Cultura generală – capitol al negocierilor europene

I-am solicitat cu acel prilej lui Ion Stratan câteva puncte de vedere referitoare la cursul ”Cultură și civilizație” (capitol tematic: ”Literatura și arta”) și la menirea Universității. Iată ce ne-a declarat: ”Cursul se sprijină pe un paradox: pe de o parte – dorința ca în fiecare caz de operă sau creator să fie subliniată o trăsătură specifică, particulară, originală, și, pe de altă parte, tendința firească – după cum este specificul Universității – de a lărgi ceea ce se numește cultură generală în rândul auditoriului, capitol la care România (ca să folosesc o perifrază a negocierilor europene) nu a încheiat toate punctele”.

Ca subtitlu al prelegerilor reunite sub titlul generic ”Cultură și civilizație”, poetul a urmărit mai multe obiective. Primul este aducerea la cunoștință a operelor importante (în opinia lui Ion Stratan) strict literare. Printre autorii abordați se numără Cervantes, Borges, Dostoievski. Ca subcapitol, poetul urmărea să familiarizeze auditoriul cu detaliile bio-bibliografice, în așa fel încât operele citate – pe de o parte – să stârnească dorința de a fi citite și – pe de altă parte – să poată fi sesizată relația dintre contextul social și determinările epocii în care a fost scrisă opera respectivă.
”Al doilea punct – cum este și firesc – îl constituie <revizitarea> (cum se spune în limbaj postmodernist) a unor corifei ai culturii și literaturii române (Bacovia) și, legat de Ploiești, a Festivalului Internațional de Poezie care familiarizează publicul în spiritul lui Nichita Stănescu. Aici vom include și critici literari și oameni de cultură precum Eugen Lovinescu și George Călinescu.
Al treilea punct îl reprezintă orientarea către topos-uri culturale în care istoria se îmbină cu filosofia și peisajul care le completează: Parisul cultural și Grecia spirituală”.

O mărturisire și o concluzie

Lui Ion Stratan, Universitatea îi trezește amintiri legate de prima tinerețe: ”Eu însumi am fost student al Universității Populare ”Dimitrie Gusti” în clasa a XII-a (eram elev la Liceul ”Al.I. Cuza”), când chiuleam de la ultimele ore de algebră pentru a urma cursurile de italiană cu distinsa doamnă Gianina, de naționalitate italiană”.

De ce Universitatea Populară?, l-am întrebat pe poet.”Pentru că Universitatea Populară este cea mai accesibilă și <lejeră> (în sensul bun) formă de studiu, informând fără a constrânge, formând fără a deforma și stimulând opiniile și gustul pentru cultură fără niciun fel de impunere”, a încheiat Ion Stratan.

P.S.: Din păcate, acesta a fost ultimul an universitar al lui Ion Stratan. În anul următor (2005-2006), poetul ar fi urmat să coordoneze, la fel ca în anii precedenți, cursul de ”Cultură și civilizație” din cadrul secțiunii ”Literatură și artă”. Dar faptul nu s-a mai întâmplat, ”Nino” (cum îl alintau prietenii) părăsind, cu puține zile înainte de începerea anului universitar, lumea aceasta. Participanții la inaugurare au păstrat un moment de reculegere în memoria poetului.

                                                                                                                                        Leonida Corneliu CHIFU

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePromovate

Video: Cenaclul IL Caragiale – 23 septembrie 2019

C10

Cenaclul IL Caragiale – 23 septembrie 2019

Eseul săptămânii 23.09.2019, Teodoru Ghiondea

Teodoru Ghiondea

Eseul săptămânii 23.09.2019, Teodoru Ghiondea

Publicată de Ramona Muller pe Luni, 30 septembrie 2019


 

Poet în recital, 23.09, 2019, Valentin Irimia

Valentin Irimia

Poet în recital, 23.09, 2019, Valentin Irimia

Publicată de Ramona Muller pe Luni, 30 septembrie 2019


 

Despre Suflet , 23.09.2019, Florin Manole

Florin Manole

Despre Suflet , 23.09.2019, Florin Manole

Publicată de Ramona Muller pe Luni, 30 septembrie 2019

 

(Ramona Muller)

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePromovate

Cronică literară, ședința Cenaclului literar I.L. Caragiale, 23.09.2019

C7

Cuvintele ruginii săgetate de echinocțiul de toamnă prind sensul convingător și filosofico-teologic în spațiul primitor al Filarmonicii Paul Constantinescu din Ploiești. Rubrica ”Revista presei” este înlocuită de către președintele cenaclului Ioan Vintilă Fintiș cu rezolvarea unor probleme administrative legate de acivitatea literară a grupului.

Dacă ”toamna se numără bobocii” și în cadrul cenaclului se numără persoanele noi care s-au adăugat minunatului nostru colectiv. Ne bucură prezența unor membri ai cenaclului literar ”Atitudini” și sperăm într-o bună colaborare reciproc avantajoasă.

Rubrica ”Cel mai recent poem” ni-i aduce în prim plan pe : Adrian Iliescu (epigrama ”Unei fete visătoare”), Ema Petrescu (”Așteptare”), Ionel Sima ( ”Dumerire”, ”Joc poetic”), Mihai Ivănescu (poezii din vol. ”Fecioarele de la Parepa), Luminița Bratu (”Gânduri la pândă”, “Toamnă”), Maria Bem (”Balerina”), Georgeta Popescu (”Taina vieții), Anda Miroiu (”Cronică abstractă”) și Dorin Boroianu (”Stare civilă”).

Rubrica ”Despre suflet” ne redescoperă prin Florin Manole interiorul uman insistând asupra unor analize aplicate ce pornesc de la cartea lui Platon ”Phaidon”, considerată una dintre cele mai importante cărți ale lumii. Socrate, condamnat la moarte, încearcă să își convingă prietenii săi că sufletul este nemuritor. Pornind de la experiența religioasă și revoluția filosofică legată de Platon, sufletul este indestructibil. Civilizația este doar un instrument mental , pe când singur adevăr al libertății și singura libertate a adevărului constă în ”soarta sufletului”. Teodoru Ghiondea referindu-se, în acest context la criza majoră a umanității, consideră că ”mitul este o realitate spirituală în sine și că Aristotel ne dă începutul tuturor științelor.” ”M-am născut de unde nu știam, de ce să îmi fie frică de moarte?” Avem nevoie de sacru, de autenticitatea și autentificarea mitului în care transcendența are un rol major pentru redescoperirea sensului și a sufletului.

Ioan Vintilă Fintiș ne prezintă ”Poetul în recital”, pe Valentin Irimia, vechi membru al cenaclului și cu o vastă experiență literară. În anul 2014, colegul nostru a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor din România la secțiunea debut, filiala Brașov pentru volumul ”Chemarea nedeslușitului”. Au urmat alte volume și prezența sa în numeroase antologii literare.

”Valentin Irimia este un autor cu o bogată conștiință estetică, experimentat. Poezie discursivă, bine scrisă, potrivită pentru a fi recitată pe scenă. Creațiile lui sunt străbătute de un lirism autentic unde imaginativul se degrevează de orice încorsetare. Sonoritatea unor neologisme paote aduce aminte de retorica poeziei păunesciene” afirmă Alex Ștefănescu.

”Valentin Irimia nu este, deci, un autor monocord.

Lectura poeziilor sale cere, sau invită la implicare. Sentimentul tristeții, cel care tutelează poeziile ce aparțin acestei secțiuni, este generat nu atât de frustrările individului cât de categoria general-umanului.” îl prezintă Florin Costinescu în prefața volumului de debut pe colegul nostru.

Remarcând importanța sonetului în literatura universală (Francesco Petrarca, Rimbaud) și în literatura română (Mihai Eminescu, Vasile Voiculescu, Adrian Munteanu, Grigore Grigore) Ioan Vintilă Fintiș apreciază noua carte a lui Valentin Irimia, ce va include cele 100 de sonete se va bucura de un real succes. Poetul ne încântă cu 10 sonete din care exemplificăm:

Noduri și semne

Tăcerea mea dormind pe-un pat de pușcă
Visează semne-n fiecare nord,
O altă zi e alt atac de cord
Ce cu zminteală din cuvinte mușcă.
Ca niște aripi ce învață mersul,
Peste credințe, peste gingășii,
Se-așterne bruma resemnării și-i
Un fel de boală ce-mi subjugă versul.
Cu-anestezii ce mă-nfășoară încă,
Coboară-n trup târâșuri de năluci,
Spre-o zare mai umbroasă, mai adâncă.
Sonetul acesta cară-n spate cruci
Până când tâmpla mea devine stâncă
Să o ciocnească îngerii uituci.

În viziunea lui Ioan Vintilă Fintiș, Valentin Irimia este un poet viguros, în care starea poetică este foarte profundă , vie și supremă. Poezia lui ”este împănată cu metafore, dar el construiește o stare poematică necesară.”

Livia Dimulescu apreciază că subiectul liric al poemelor prezentate are sevă, acumulează sensul și concentrează unitatea într-o manieră net superioară etapelor anterioare. Teodoru Ghiondea apreciază că partea puternică a sonetelor prezentate o reprezintă proximitatea simbolului, iar poezia vie este exprimată de legitimitatea sincerității cu care a fost creată. Domnul profesor remarcă structura coerentă a textelor lui Valentin Irimia. Aprecierile doamnelor Ana Hâncu și Maria Bem completează portretul scriitorului Valentin Irimia, ca model de rafinament artistic și plurivalență. Florin Manole consideră că acest stil i se potrivește cel mai bine autorului, deoarece se integrează funcțional în toate cerințele și regulile sonetului.

”Eseul săptămânii” ne este prezentat de domnul profesor universitar, Teodoru Ghiondea în maniera sa deja obișnuită, dezvăluind semnificații surprinzătoare și fețe ale unui alt înțeles de situații și contextual. ”Eternul feminin” ne-o descoperă pe Pena Corcodușa în diferite ipostaze, inaccesibile la prima citire sau simțire, dar reintrepretate major de domnul Ghiondea în studiul său analitic.

“Pena Corcoduşa e cheia de boltă, martorul mut, masca superlativă a dramei. Apare numai la începutul şi la sfârşitul ei, cum se cuvine într-o adevărată fabulă sacră, în marginea omenirii obişnuite”

Numele Penei este unul cu multiple sensuri: V. Lovinescu o numeşte “Doamna Pena”, adică “Doamna înaripată” , urmând o etimologie preponderent de tip nirukta; dar nu credem că trebuie ignorată nici etimologia latină: poena, ae = suferinţă, durere,

chin, pedeapsă (aşa cum apare la Seneca şi Ovidiu), sau chiar răzbunare (Horaţiu). Se pare că provine din limba greacă: poine = (personificarea) răzbunării şi a pedepsei, identificată în anumite împrejurări, cu Eriniile 11 , ceea ce ar explica, împreună cu etimologia sa latină, aspectul “sacrificial”, de încarnare a suferinţei, a durerii, poate chiar acela de obiect al “răzbunării” zeilor pentru clipa de Lumină pe care a întâlnit-o pe parcursul unei vieţi mai mult decât anonime:

“Era o fată de mahala, nu prea tânără, puţin căruntă la tâmple; o ştiam dela balurile mascate şi dela grădinile de vară.” (Mateiu Caragiale – Craii de Curtea –Veche).

Inimitabilul nostru actor, Nicu Drăgulin încheie o seară minunată lecturându-ne un fragment din ”Moromeții” lui Marin Preda.

(Ramona Muller)

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePromovate

STAGIUNEA DE TOAMNĂ A CENACLULUI I.L. CARAGIALE – PLOIEȘTI

afis_cenaclu_23_septembrie_2019

Începând cu data de 23 septembrie 2019, se reiau ședințele Cenaclului I.L.Caragiale la Filarmonica ”Paul Constantinescu” din Ploiești, între orele 17.00-19.00.

Programul este următorul:

  1. Revista presei culturale
  2. Cel mai recent poem.
  3. POET ÎN RECITAL – VALENTIN IRIMIA   ”10 SONETE”
  4. Teodor Ghiondea -Eseul săptămânii
  5. O recitare – Nicu Drăgulin

Vă așteptăm la orele 17.00.

(Ioan Vintilă Fintiș)

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialeCronică

Cenaclu literar 9.09.2019 Ploiești

C0

Cenaclul literar din 9 septembrie 2019 a inceput cu binecunoscuta rubrica sustinuta de conducatorul cenaclului poetul Ioan Vintila Finitis, si anume, revista presei culturale.

A urmat rubrica ‘Poeme recente’, unde s-au citit doua poeme semnate Gratiela Avram – din volumul inca netiparit “De dragoste” si Luminita Bratu.

Recitarea exemplara a artistului Nicolae Dragulin din poemele autorului ploiestean comemorat Costin Lupu a fost urmata de eseul filozofic al domnului Florin Manole, in care se subliniaza necesitatea pastrarii crestinatatii ca valoare fundamentala a Uniunii Europene, valoare de care nu ne putem lipsi in contextul actual, in care se incearca anularea ideilor crestine si inlocuirea lor cu idei asa zis moderne, care nu duc decat la distrugerea unei societati normale (vezi ideea moderna despre familie ca fiind si altceva decat uniunea dintre un barbat si femeie).

Eseurile domnului Florin Manole aduc in prim-plan crestinismul si valorile lui din perspective multiple, politice si chiar economice, acesta pledand pentru ideea unei Europe al carei unic fundament este si va ramane crestinismul.

Traducatorul operelor lui Rene Guenon in limba romana, distinsul domn Teodoru Ghiondea, care ne onoreaza cu prezenta de fiecare data, ne incanta cu eseul lui despre romanul lui Mateiu Caragiale – ”Crai de Curte Veche”, roman ce are in viziunea domnului Ghiondea valente fantastice avand personaje chiar ireale si cumva atingand zona unui roman initiatic, asa cum o spune si Vasile Lovinescu.

Cenaclul se incheie cu o recitare vesela din opera “Morometii” in interpretarea inegalabilului Nicolae Dragulin.

(Grațiela Avram)

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialeCronicăPromovate

Pe terasa “Bun gust”, încă o seară frumoasă – Cenaclul I.L. Caragiale

Cenaclu4

Cronică literară, şedinţa Cenaclului Literar I. L. Caragiale, 26.08.2019

În ultima săptămână estivală a acestui an, bunul gust al literaturii ne îndeamnă să ne adunăm pentru a stăvili valurile disconfortului termic, la terasa „Bun Gust” . Vacanţa şi concediul fiind pe sfârşite, întâlnirea membrilor cenaclului dezvoltă varaţiuni literare pentru sănătatea noastră culturală.

După cum ne-a obişnuit, preşedintele cenaclului Ioan Fintiş ne prezintă ultimile apariţii editoriale din revistele de marcă.

Dând cuvântul doamnelor, „zeiţa” noastră blondă Graţiela Avram ne este călăuză spre Luxor, călătorind printre tărâmuri dislocate de mistere egiptene şi intrigi construite piramidal în vederea descoperirii aurului monoatomic. Fragmentul supus lecturii stârneşte opinii recurente şi contradictorii.

Smaranda consideră că personajul feminin , Kate al romanului poliţist ar trebui să aibă o anumită etică. Autoarea îşi susţine ideea că un roman poliţist nu trebuie să conţină neapărat o crimă şi că în concepţia sa, criminalul este chiar guvernul egiptean. Chifu Leonida Corneliu ne dezvăluie ideea, conform căreia, un roman poliţist trebuie să aibă doar un criminal. Drama individuală este mai importantă decât drama colectivă. Florin Manole îi sugerează Graţielei Avram să insiste pe descrierea atmosferei egiptene, pentru ca cititorul să fie mult mai bine ancorat în acţiunea literară specifică locului.

Domnul Ioan Fintiş ni-l prezintă pe cel mai nou şi tânăr membru al cenaclului, Ştefan Şandru recomandat de scriitoarea Simona Antonescu. Intrat în corida literară a seniorilor , tânărul student la Drept, deschide rubrica „Cel mai recent poem” recitând trei dintre creaţiile sale. „Capa literară” a noului nostru coleg dezleagă reacţia incisivă a „matadorului Smaranda” , în timp ce doamnele îl „adoptă” poematic. Ramona Müller îl sfătuieşte să nu se sperie de opiniile directe, în timp ce Graţiela Avram îl consideră „aşa, puţin eminescian…” Un vibrato al lirismului, ultima poezie supusă discuţiei „Priveghere” („în tâmple îmi pulsează nefiinţa”, “am rămas cu sufletul în palme”, „mortul sunt eu”) emană ropote de aplauze spre deliciul membrilor cenaclului. Anda Miroiu completează triunghiul feminin care îmbrăţişează poezia prezentată. Smaranda accentuează pozitiv: „Veselia prosteşte omul, dar vezi, cum începe oleacă de tristeţe dă mai bine!” „Tristeţea este cel mai ofertant material poetic…” subliniază tânărul poet.

În continuare, Ionel Sima ne citeşte câteva dintre cugetările sale despre oameni şi viaţă. Ramona Müller, Graţiela Avram, Anda Miroiu, Dorin Boroianu („întunericul este o pasăre fluidă”, „nu poţi călări nesomnul” , „arta prostiei conştiente”) trasează perimetrul de poeme cele mai recente. Anda Mihaela Miroiu consideră că poezia lui Boroianu are un stil suprarealist, iar Smaranda menţionează că stilul colegului nostru este „al dracu’ de Boroianu”.

Construcţiile de viziuni sunt foarte bine stabilite, formând o „poezie de amprentă” (Anda Miroiu), şi „ o poezie trăită” ( Florin Manole).

Sorin Vânătoru efectuează un preambul al recomandărilor literare pentru cei tineri: „Dialectica limbajului poetic”, „Poezie şi modă poetică”, „Structura liricii moderne”, reliefând faptul că obiectele comunică între ele ca într-un fel de euharistie , cu un Sfânt Duh al Poeziei. „Poezia ne obligă să obligăm” (Marian Smaranda). Pentru a construi o sintagmă inedită, gen Boroianu, trebuie să simţi corelaţia între obiectele heterogene. Pentru a scrie este necesară „o a dracu şi intensă frică de ridicol” pentru că „inteligenţa nu are nevoie de cuvinte” (Marian Smaranda). Seniorii apreciază prezenţa tânărului Ştefan Şandru, sfătuindu-l fiecare asupra activităţii literare şi invitându-l şi la şedinţele următoare.

Florin Manole aduce în evidenţă importanţa evenimentului Tabăra Internaţională Monumentală Integrată, din Parcul Municipal Vest, ce face parte din proiectul „Muzeul de Artă Contemporană în aer liber – Ploieşti” . La acest eveniment Asociaţia 24ph Arte şi Cenaclul I.L. Caragiale sunt colaboratori. Proiectul este susţinut de Primăria Ploieşti, Casa de Cultură I. L. Caragiale, Filarmonica Paul Constantinescu şi Muzeul Judeţean de Artă.

La rubrica „Despre suflet” , Florin Manole structurează umanul şi pulsul sufletesc dincolo de filonul teologic. „Existenţa unui singur Dumnezeu raţionalizează însăşi credinţa.” Raportarea la ceva în baza unui sistem cartezian conduce la un sistem raţionalizat. Opiniile divergente iscate pe tema traiectoriei creştinismului suscită în dezbatere aspecte argumentative. Absolvent al unui liceu teologic i se cere opinia lui Ştefan Şandru , care susţine: „Dogma, din punctul meu de vedere este doar o îngrădire a lui Dumnezeu, o blasfemie. Nu poţi să îl pui pe Dumnezeu în raţiune omenească.”

În timpul mesianic şi timpul eonic noi ne construim relaţia cu Dumnezeu. Timpul eonic reprezintă timpul până la Isus Hristos. Receptând realitatea timpului mesianic (după Hristos) , putem primi creaţii din partea Creatorului. Prima experienţă a copilului este aceea a unei uimiri, uimirea faţă de o prezenţă divină. Fiecare dintre noi suntem un Tu primordial construit ca dimensiune şi entitate pentru a-i răspunde lui Dumnezeu. Coexistenţa cu Iisus, atitudinea spiritului, detalierea de conţinut a imaginilor poetice, aria semnificaţiilor au constituit deliciul literar al acestui sezon estival.

O cronică de Ramona Muller

Foto: Lucia Trandafir 

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePromovate

Programul pentru ședința cenaclului literar I. L. Caragiale – 26 august 2019

phARTE

PROGRAMUL PENTRU ȘEDINȚA DIN 26.08.2019

1. Revista presei culturale
2. Cel mai recent poem
3. Despre suflet – Florin Manole
4. Lectură de cenaclu – Grațiela Avram
5. Eseul săptămânii – Teodor Ghiondea
4. Lectură sub microscop – Marian Zmaranda

Invitați – Artiștii de artă monumentală din parcul de vest

(Ioan Vintilă Fintiș)

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePromovate

Cronică literară, 12.08.2019 – Ședința cenaclului literar I. L. Caragiale

Octavian Onea, Teodoru Gheondea, Nicolae Drăgulin, Gabriel Stanciu

Cenaclul literar din data de 12 august, ținut în minunata locație a restaurantului Bun Gust a avut ca invitat pe Dl Teodor Ghiondea, traducător al operelor lui Rene Guenon în limba română și exeget al mai multor orientări religioase, cum ar fi vedanta, islamul și creștinismul esoteric, toate cele trei întâlnindu-se de altfel în opera lui Rene Guenon.

Teodor Ghiondea  a vorbit despre opera “Crai de curte veche” a lui Mateiu Caragiale, din perspectivă ezoterică, căutând și găsind sensuri ascunse unui cititor neinițiat în opera acestuia. În opinia lui, cele două lumi – orientul și occidentul – converg, chiar dacă ele par total diferite și ar trebui găsite mai mult asemănări decât deosebiri pentru a putea trăi în pace și toleranță cu cei diferiți de noi.

Din perspectivă creștin-ortodoxă, eseul Dlui Florin Manole despre cele două timpuri – cel mesianic și cel apocaliptic – ne invită spre introspecție și ne duce cu gândul la cele două timpuri ale lui Mircea Eliade – timpul sacru și timpul profan -, în care omul trăiește zi de zi fără însă  să conștientizeze întotdeauna în ce timp se află.

Dezvoltând teza filozofului  italian Giorgio Agamben în lucrarea sa ”Biserica și împărăția” se ajunge la concluzia că omul are nevoie de ambele timpuri, cel continuu, mesianic, și cel discontinuu, apocaliptic, căci el, omul, se află într-o continuă pendulare între sacru și profan, având momentele lui de regăsire, dar și de rătăcire.

Timpul mesianic transformă pe dinăuntru timpul cronologic, ducându-ne într-o zonă atemporală în care îl putem întâlni pe Hristos, pentru că el este cel care vine  către noi în acest timp mesianic, continuu.

Primirea lui Hristos te duce în acel timp sacru în care veșnicia există în noi și în afara noastră.

Finalul ședinței de cenaclu este marcat de o recitare memorabilă în interpretarea inegalabilă a lui Nicolae Drăgulin.

(Grațiela Avram)

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialeFotoPromovate

Poezia serii de luni

Cenaclu IL

Cenaclul “I. L. Caragiale” Ploiești – 15 iulie 2019

Fotoreportaj de Lucia Trandafir

 

 

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialeGrupul de la PloieștiRepere

Istoria Cenaclului Literar „I. L. CARAGIALE” din Ploiești (1949 – 2019)

cenaclu ploiesti

Din informațiile prezentate de criticul Nicolae Dumitrescu, în lucrarea sa PLOIEȘTI – ORIZONTURI CULTURALE 2005, aflăm că cenaclul literar I.L.Caragiale a fost înființat în anul 1949, într-o formulă de echipă demnă de invidiat: George Moroșanu, N. Rădulescu Lemnaru, Natalia Boncu, Ștefan Alexiu, Aurelia Popescu, Ștefan Dimitriu, Leonida Secrețeanu, Mariana Costescu, Corneliu Șerban, Hristu Cândroveanu, Ieronim Tătaru etc.

Tot această lucrare vine să-mi confirme și alte activități ale cenaclului, pe care le cunosc și din alte surse, transmise oral, cu ocazia unor discuții purtate pe marginea actului de cultură din Ploiești cu diverși scriitori și ei membri ai cenaclului (Ioan Vergu Dumitrescu, cunoscut mai apoi ca Victor Sterom, Costin Lupu, Nicolae Stanciu, Bibi Vasilache, Anton Tănăsescu, Romea Cantemir etc).

Aflăm că în 1968, Eugen Simion a solicitat preluarea onorifică a coordonării cenaclului, la ședința de redeschidere din 27 octombrie participând scriitorii Marin Preda, Cezar Baltag și Adrian Păunescu. Pentru asigurarea unei conduceri de permanență, Eugen Simion îl delegă pe poetul Nicolae Breb Popescu, pentru ca după un an coordonarea să fie prelutaă de Laurențiu Ulici.

Grație lui Eusebiu Ștefănescu, în 1976 am fost introdus la cenaclul I. L. Caragiale ca interpret de muzică folk și tânăr aspirant în poezie. Aici i-am cunoscut pe Ion Vergu Dumitrescu, un foarte bun îndrumător al tinerelor talente, Romea Cantemir, Emilian Luncașu, Niculae Alexandru Vest, Costin Lupu, Bibi Vasilache, Dan Anton Tănăsescu, Ion Gheorghe, Rodion Galeriu, Stelică Comșa, Sorin Vânătoru, Florin Oprea Sălceanu, Vladimir Deteșanu și mulți alții care s-au perindat de-a lungul timpului și care s-au pierdut ca iluștri necunoscuți. Cenaclul se desfășura lejer, fără cenzură, materialele erau dactilografiate de către secretară, metodista care răspundea de cenaclu, trebuia să fii programat pentru citire, dar, s-a întâmplat un fenomen și, aici cred că domnul Nicolae Dumitrescu nu are dreptate în privința timpului. De ce spun aceste vorbe. Este vorba despre o intervenție a lui Nelu Stan, directorul Palatului Culturii, care la o ședință de cenaclu, la care am fost de față, și care a făcut următoare afirmație: „Băi, hai să mai terminăm cu această Căcare a României… Cine are talent se afirmă oricum… Mai dă-o-n pizda măsii…” Nu știu dacă în sală era un ofițer de securitate… cum afirmă Nicolae Dumitrescu… Dar cineva a spus… Până în 1983, am fost la Pitești, unde am condus cenaclul Liviu Rebreanu. Într-o echipă. Nu intru în amănunte. Mă întorc la Ploiești în 1983. Începe, ca să spun așa, perioada optzecistă a cenaclului „I.L.Caragiale”. Vine Florin Dochia, sau este numit la directoratul Palatului Culturii. Și am să citez din prefața pe care a scris-o Constantin Hârlav, la o antologie, alcătuită de mine și care se numește MELANCOLIE DIESEL, în care are informații tot din Nicolae Dumitrescu. Scrie Constantin Hârlav: „Strămutat la Ploiești, din decembrie 1980, i-am cunoscut direct, în exercițiul funcțiunii, la cenaclul I.L.Caragiale, pe Nelu Stan (directorul Casei de Cultură), Florin Dochia (succesor la direcția instituției, actualul redactor șef al revistei câmpinene Revista Nouă), Nicolae Alexandru Vest, Costin Lupu, Mariana Criș, Florin Toma, Ion Stratan, Ioan Vintilă Fintiș, Martin Culcea, Romea Cantemir, Mihai Ionuț Constantinescu…

(II) Revin în Ploiești în septembrie 1983. Responsabil cu cenaclul era Romea Cantemir, un redutabil poet echinoxist, pe care de altfel îl știam de foarte multă vreme. Se întoarce de la București Ion Stratan. Sub directoratul lui Florin Dochia se formează o echipă puternică, din care fac parte poeți deja afirmați prin cenaclurile bucureștene sau chiar în volum. Este vorba de Ion Stratan, Florin Toma, Dan David (frecventa mai puțin cenaclul I.L.C.), Ioan Vintilă Fintiș. Cleopatra Lorințiu realizează o pagină dedicată cenaclului în S.L.A.S.T, Constantin Hârlav alcătuiește în două rânduri pagini în revista Tribuna. Dacă ar fi să întocmesc o listă, desigur subiectivă, cu scriitori ploieșteni ai generației optzeci care s-au afirmat, sau au devenit foarte cunoscuți, la Cenaclul de Luni, Amfiteatru, Cenaclul revistei Luceafărul, Numele poetului, Cenaclul Cofluențe al S.L.A.S.T. aș enumera într-o ordine aleatorie pe: Ion Stratan, Martin Culcea, Ioan Vintilă Fintiș, Ioan Mihai Cochinescu, Florin Dochia, Sever Avram, Florin Toma, Mariana Criș, Călin Angelescu, Costin Lupu, Dan David etc. Deseori participa la ședințele cenaclului un foarte important și de succes prozator al vremii, Ioan Dan Nicolescu. Evident, am încercat să subliniez foarte pe scurt, fragmente de timp importante pentru activitatea acestui cenaclu.

Sunt întâmplări de o frumusețe rară în cadrul și în afara cenaclului. Rămân memorabile întâlnirile întâmplate acasă la Costin Lupu, Leonida Chifu, doamna Nicolescu – soacra lui Ion Cojanu, Martin Culcea etc. Chiar din primele zile ale anului 1990, împreună cu Martin Culcea am inițiat înființarea Societății Pentru Literatură Ploieși, al cărui statut a fost redactat în formă finală de către Ioan Mihai Cochinescu. La Cap.I, Art.4.c se stipulează că unul dintre obiectivele S.P.L.P. este organizarea activității cenaclului literar „I.L.Caragiale”.

Prin SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6 din 14 martie 1990 S.P.L.P. cu sediul în Ploiești, Palatul Culturii, dobândește personalitate juridică. Împreună cu Costin Lupu am machetat revista PENTAROMB, care din nefericire nu a fost tipărită, pentru că a început războiul orgoliilor și nu numai atât. A apărut suspiciunea că unii ar fi fost informatori ai securității. Și se pare că au fost (vezi cazul Nelu Stan). Proiectul revistei moare. Cenaclul începe să se divizeze. Împreună cu Ion Vergu Dumitrescu, Vladimir Deteșanu, Stelian Stan și încă alții punem bazele GRUPULUI DE LA PLOIEȘTI, după ce revista Apostrof de la Cluj publică sub această denumire un grupaj de poeme. Între timp Ion Stratan pleacă la revista Contrapunct, Florin Toma la Televiziune, Ioan Mihai Cochinescu publică „Ambasadorul”. Cum spune Hârlav: „E și un alt timp și o altă istorie…” După 20 de ani, la inițiativa mea și a lui Florin Manole, l-am contactat pe Ioan Mihai Cochinescu pentru a stabili modul în care se va relua activitatea cenaclului „I.L.Caragiale”. Cenaclul poieștean „I. L. CARAGIALE”, din Ploiești, renaște astăzi, după 50 de ani de existență și două decenii de „adormire”.

Ziarul Evenimentul zilei va consemna acest eveniment astfel: „Membrii cenaclului vă invită luni, 7 martie 2016, de la ora 18,00, la Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploieşti, în Sala de Concerte „Ion Baciu”, unde va avea loc întâlnirea după 20 de ani de întrerupere şi 50 de ani de existenţă a istoricului cenaclu „I. L. Caragiale” din Ploieşti”

Cenaclul a fost condus, pe rând, de-a lungul timpului de scriitorii George Moroşanu, Anton Tănăsescu, Florin Dochia, Romea Cantemir, Ioan Mihai Cochinescu, Ioan Vintilă Fintiş. La întâlnire, vor susţine microrecitaluri solişti instrumentişti şi vocali, va avea loc un recital de poezie şi un dialog între poeţi, va fi proiectat filmul artistic „Umilinţă”, în prezenţa regizorului Cătălin Apostol, și se vor redeschide porţile cenaclului pentru toţi creatorii şi iubitorii de literatură, muzică, arte, film, dans, teatru. Se aduc mulţumiri speciale, cu această ocazie, pentru: Vlad Mateescu, Galea Ilie, Cătălin Apostol, Ioan Vintilă Fintiş, Florin Manole, Leonida Corneliu Chifu, Ioan Vieru, Ioan Mihai Cochinescu şi Florin Andreescu, Mihai Vasile, Emilia Vasile, Lucia Gruescu, Sorina Ianculescu, Marin Marian, Catalin Tzetze, Arthur Teodorescu, Florin Toma, Florin Sicoie, Bogdan-Lucian Stoicescu, Christian Crăciun, Criș Mariana, Florin Dochia – pentru contribuţia din perioada anilor ’80, în care au mai activat şi scriitorii: Romea Cantemir, Martin Culcea, Gheorghe Iova, Ion Stratan, Florin Iaru, Puiu Damian, Anton Tănăsescu, George Moroşanu, Costin Lupu, Sever Avram, Ion Vergu Dumitrescu, Bibi Vasilache, Ştefan Plăiaşu, Doru Bogdan, Nelu Stan, Mihai Ispirescu, Persida Ispirescu, Constantin Hârlav, Nic. Dumitrescu, Reli Ionescu, Nelu Stan, Ioan Cordoş, Călin Angelescu, Florin Oprea-Sălceanu, Dan Mocănescu, Nicolae Stan, Ioan-Dan Nicolescu, Vladimir Deteşanu, Nicolae Ion Dragu, Maria Georgescu, Lili Enoiu, Marian Popescu şi mulţi alţii.

(NOTĂ: Cenaclul „I.L. Caragiale” din Ploiești se întrunește în prezent, în două ședințe lunare în prezența multor poeți, scriitori, muzicieni, regizori, scenografi, pictori… Cenaclul este găzduit de Filarmonica „Paul Cons-tantinescu” din Ploiești)

Ioan Vintilă Fintiș

(ploiestiulcultural.com)

mai mult
Cenaclul I.L. Caragiale

Programul pentru ședința din 15.07.2019 a Cenaclului I.L. Caragiale

Cenaclu-15.07.2019

Programul pentru ședința de cenaclu din 15.07.2019, orele 17.00
(Terasa ANDU, peste drum de liceul Al.I.Cuza Ploiești):

  1. Revista presei culturale
  2. Cel mai recent poem
  3. Despre suflet-Florin Manole
  4. Lectura de cenaclu – Emanoil Toma – Poezie
  5. Angela Catrina – Mișcarea Focul Dacic
  6. Eseul săptămânii – Teodor Ghiondea
  7. Lectură sub microscop – Marian Zmaranda

Vă așteptăm!

mai mult
1 … 25 26 27 28 29
Page 27 of 29