Promovate

Partidul Mișcarea Populară a înaintat spre votare decizia de reunire a Republicii Moldova cu România. Documentul a fost citit în integralitate de către consilierul PSD, George Botez.

Decizia a fost votată în unanimitate de către consilierii ploieșteni, iar votul s-a realizat în picioare în semn de respect față de evenimentul care ar putea reîntregi România.

Consilierii PMP au propus cu succes un astfel de document la Brazi, Câmpina și Consiliul Județean Prahova.

Un pas istoric a fost făcut de un ministru din România în relația cu Basarabia, la o zi după festivitatea solemnă din Parlament dedicată Centenarului unirii Basarabiei cu Țara Mamă. Dănuț Andrușcă, ministrul Economiei, a parafat preluarea de către compania românească Transgaz a principalului operator de gaze natural de peste Prut. Contractul de privatizare a Vestmoldtransgaz a fost semnat, la Chișinău, în prezența oficialului român și a omologului său din Republica Moldova, Chiril Gaburici.

Contractul de privatizare a companiei Vestmoldtransgaz, semnat, miercuri, la Chișinău, în prezența ministrului român al Economiei, Dănuț Andrușcă, și a omologului său din Republica Moldova, Chiril Gaburici reprezintă primul pas istoric în unificarea economică a celor două teritorii românești.

Ministerul Economiei a transmis că părțile semnatare ale contractului sunt: Agenția Proprietății Publice din Republica Moldova, prin directorul adjunct Doina Cebortărean, Ministerul Economiei și Infrastructurii din Republica Moldova prin Ministrul Chiril Gaburici și Eurotransgaz, care are acționar unic SNTGN Transgaz SA, prin administratorii Tudor Duțu și Cristian Rusu.

În contextul vizitei sale în Republica Moldova, Ministrul Economiei, Dănuț Andrușcă, a avut și o întrevedere cu Prim-Ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, prilej pentru a fi schimbate mesaje de susținere reciprocă.

Continuarea AICI

După 106 ani de dominaţie rusă, la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă solemnă la Chişinău, a votat Unirea provinciei româneşti Basarabia cu România. Rezultatul votului (86 de voturi pentru, trei împotrivă, 36 de abţineri şi 13 absenţi) a fost anunţat de către preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ. Acesta, împreună cu secretarul acestui for, Ion Buzdugan, au semnat Declaraţia de Unire, potrivit volumului ”Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003).
În Declaraţia de unire se specifica: “Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”.
Apoi, primul-ministru al României, Alexandru Marghiloman, prezent la Chişinău, a fost invitat, împreună cu membri ai guvernului român, în sala Sfatului Ţării, unde, în numele poporului român şi al regelui Ferdinand I (1914-1927), a declarat că ia act de votul cvasiunanim al Sfatului Ţării şi proclamă Basarabia unită cu România. ”Basarabia este de acum unită pe veci cu România”, a declarat, cu acest prilej, Alexandru Marghiloman. În telegrama trimisă de regele Ferdinand I Sfatului Ţării de la Chişinău se arăta: ”Sentimentul naţional ce se deşteptase atât de puternic în timpurile din urmă în inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit prin votul înălţător al Sfatului Ţării o solemnă afirmare. Un vis frumos s-a înfăptuit”.
La 21 noiembrie 1806, Rusia a declarat război Imperiului otoman. Aceasta a invocat încălcarea hatişerifului din 1802, prin care sultanul Selim al III-lea acordase privilegii Ţării Româneşti (16/28 septembrie) şi Moldovei (26 septembrie/8 octombrie) stabilind regimul obligaţiilor materiale şi fixând la şapte ani durata domniilor. Trupele ruse au pătruns în Moldova şi au ocupat Iaşii (29 noiembrie). Poarta, care încercase să evite conflictul anulând mazilirea (15 octombrie), a declarat la rândul ei, război Rusiei (18/30 decembrie), consemnează lucrarea amintită mai sus.
La 12/24 august 1807 a avut loc armistiţiul ruso-turc de la Slobozia, a cărui principală clauză, respectiv evacuarea de către trupele ruse a celor două principate, nu a fost însă executată. Ostilităţile au reînceput în martie 1908. La 12 octombrie, întrevederea de la Erfurt dintre Napoleon I şi Alexandru I s-a încheiat prin semnarea unei convenţii, potrivit căreia împăratul Franţei consimţea ca Rusia să anexeze Moldova şi Ţara Românească.
A urmat pacea ruso-turcă de la Bucureşti (16/28 mai 1812), în urma căreia ţinutul dintre Prut şi Nistru asupra căruia administraţia rusă extinsese numele de Basarabia, dat anterior numai părţii de sud al acestui teritoriu, a fost anexat de Rusia. Acest teritoriu românesc avea o suprafaţă de 44.422 km pătraţi, notează volumul ”Istoria Basarabiei. De la începuturi până în 1998” (Ed. Semne, Bucureşti, 1998).
Basarabia, în primele decenii ale ocupaţiei, a fost supusă unei perioade de tranziţie ce presupunea o integrare treptată în Rusia, potrivit volumului ”Istoria românilor. Constituirea României moderne (1821-1878)” (Vol II. TOM I, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003). Autorităţile au desfăşurat, la început, o politică moderată, respectându-se specificul etnic al provinciei, limba, tradiţiile şi obiceiurile locale, drepturile şi privilegiilor stărilor sociale. Conducerea provinciei a fost încredinţată unui guvern provizoriu. Boierul moldovean Scarlat Sturdza, care intrase în serviciul Rusiei, obţinând gradul de general, a fost pus pentru o perioadă în fruntea administraţiei. Administraţia civilă era supusă autorităţii guvernatorului general militar, iniţial cu reşedinţa la Tighina şi, apoi, la Chişinău. Oraşului Chişinău, prin ucazul din 1818, i se acordase rangul de capitală.
Totodată, prin ”Aşezământul obrazovaniei oblastiei Basarabiei” (1818), promulgat la Chişinău de către ţar, era exprimată intenţia de a se respecta autonomia provinciei şi guvernarea acesteia în conformitate cu obiceiurile vechi. Conform volumului ”Istoria românilor. Constituirea României moderne (1821-1878)”, ”aşezământul” din 1818 a reprezentat un statut fundamental adevărat, larg şi liberal, care situa Basarabia (în cuprinsul Imperiului) alături de Polonia, Finlanda şi Georgia care primiseră aceleaşi reglementări. După generalul Bahmatiev, înlocuit pentru corupţie, în postul de guvernator militar al Basarabiei, au urmat generalii Inzov, iar, din 1823, prinţul Voronţov, fost guvernator militar al Odessei.
Această perioadă consemnată de istorici drept o ”eră liberală” s-a încheiat o dată cu moartea ţarului Alexandru I. Domnia noului ţar, Nicolae I, inaugurată în 1825, a impus un regim de aspre restricţii politice, de opresiune şi chiar de exterminare naţională. În 1828, ”Aşezământul obrazovaniei oblastiei Basarabiei” a fost abrogat, fiind înlocuit cu aşa-zisul Regulament al lui Voronţov, sancţionat de ţar la 29 ianuarie/10 februarie 1829. Autonomia Basarabiei a fost desfiinţată. Întreaga putere a trecut în mâna guvernatorului general. Limba română a fost înlăturată din efectuarea actelor publice, iar deţinerea slujbelor în administraţie a fost condiţionată de cunoaşterea limbii ruse. Se poate spune, că nu întâmplător, lichidarea regimului românesc din Basarabia a coincis cu instaurarea în Principate a protectoratului Rusiei ţariste, în urma tratatului de la Adrianopol. Basarabia urma să să fie administrată la fel ca guberniile Rusiei.
Anul 1848, anul marilor revoluţii europene, a reprezentat şi pentru Basarabia momentul unei afirmări a sentimentului naţional românesc. Un grup de intelectuali moldoveni a cerut autorităţilor ţariste permisiunea de a tipări un ziar în limba naţională intitulat semnificativ ”Românul”. Guvernul rus a refuzat aprobarea acestei cereri. Acest act a căpătat o şi mai mare valoare, deoarece, în acel an, în Basarabia au fost masate numeroase trupe ţariste, cu scopul de a opri valul revoluţionar, potrivit volumului ”Istoria Basarabiei. De la începuturi până în 1998” (Ed. Semne, Bucureşti, 1998). Conducătorii mişcărilor de revendicări politice, economice şi sociale au avut în vedere, în permanenţă, întregul teritoriu locuit, deci şi spaţiul cuprins între Nistru şi Prut.
Paşoptistul Nicolae Bălcescu, în discursul memorabil rostit în noaptea de Anul Nou (1847), la Paris, sublinia că unitatea ”mai întâi în idei şi în simţăminte” va aduce ”apoi cu vremea unitatea politică, care să facă din munteni, din basarabeni, din bucovineni, din transilvăneni, din bănăţeni, din cuţovlahi, să facă un trup politic, o naţie românească, un stat de şapte milioane de români”. Chiar şi după înfrângerea revoluţiei, paşoptiştii români concepeau planuri politice din care nu lipsea Basarabia.
În urma Războiului Crimeii (1853-1856), încheiat prin Congresul de Pace de la Paris din 1856, ruşii, care au fost învinşi de coaliţia formată din Marea Britanie, Franţa, Imperiul otoman, Regatul Sardiniei, au retrocedat Moldovei, cele trei judeţe din sudul Basarabiei – Ismail, Bolgrad şi Cahul. Însă acestea vor fi încorporate din nou Rusiei, în urma Congresului de pace de la Berlin din 1878, convocat în vederea revizuirii Tratatului de la San Stefano (19 februarie/3 martie), cu toate că Convenţia ruso-română din aprilie 1877 prevăzuse în mod expres respectarea integrităţii teritoriale a României.
Prima revoluţie rusă din 1905-1907 a creat cadrul social şi politic pentru ca românii basarabeni să-şi poată organiza lupta pentru drepturile lor naţionale. Astfel, la 30 octombrie/12 noiembrie s-a constituit la Chişinău, din iniţiativa lui Pavel Dicescu, Pavel Gore, fraţii Suruceanu, C. Rusu, Emanoil Gavriliţă ş.a., Societatea moldovenească pentru răspândirea culturii naţionale, cu scopul lărgirii şi întăririi mişcării naţionale. Apoi, la 24 mai/6 iunie 1906, a apărut la Chişinău, prima gazetă naţional-democratică, ”Basarabia” (până la 18 februarie/3 martie 1907), sub direcţia avocatului Emanoil Gavriliţă. Ziarul a iniţiat o vie campanie pentru libertăţi democratice, introducerea limbii române în instituţiile de stat, revendicând în acelaşi timp o largă autonomie pentru Basarabia. În ultimul său număr publică poezia ”Deşteaptă-te române!”. Ulterior, în jurul acestui ziar s-a constituit nucleul Partidului Naţional-Democrat, care a elaborat un plan politic de stăvilire a rusificării românilor basarabeni. Printre colaboratori: Pan Halippa, Ioan Pelivan, Ion şi Th. Inculeţ, Alexei Mateevici etc.
La câteva luni de la izbucnirea revoluţiei ruse (februarie 1917), a fost înfiinţat, la Chişinău, Partidul Naţional Moldovenesc al cărui program cuprindea revendicări social-politice (organizarea democratică a ţării, împroprietărirea ţăranilor) şi naţionale (obţinerea celei mai largi autonomii administrative, judecătoreşti, bisericeşti, şcolare şi economice a Basarabiei). Totodată, legile care priveau afacerile interne ale Basarabiei urmau a fi redactate de Dieta provincială (Sfatul Ţării) potrivit vechilor cutume şi nevoilor ţări. Programul mai cuprindea: introducerea limbii române în administraţie, justiţie şi în şcolile de toate gradele, garantarea autonomiei bisericii basarabene, care să fie condusă de un mitropolit român basarabean, organizarea unei armate naţionale ş.a., consemnează lucrarea ”Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003).
În toată Basarabia au avut loc adunări şi manifestaţii populare, congrese ale cadrelor didactice, preoţilor, cooperativelor săteşti etc., în care se cerea autonomia administrativă, religioasă, intelectuală şi economică a Basarabiei, alcătuirea unui organ legislativ – Sfatul Ţării, introducerea alfabetului latin, predarea în şcoli să se facă în limba maternă etc.
Congresul Ostăşesc de la Chişinău (20 oct./2 nov.-27 oct./9 nov 1917), la care au participat 898 de delegaţi reprezentând cca 300.000 de soldaţi aflaţi pe toate fronturile şi în toate armatele ruseşti, a proclamat autonomia teritorială şi politică a Basarabiei şi crearea Sfatului Ţării. În Sfatul Ţării urmau a fi aleşi 195 de deputaţi (150 români basarabeni şi 45 de reprezentanţi ai minorităţilor).
Lucrările parlamentului Basarabiei, Sfatul Ţării, s-au desfăşurat între 21 noiembrie/4 decembrie – 2/15 decembrie 1917 la Chişinău. Preşedinte al Sfatului Ţării a fost ales Ion Inculeţ. În contextul nou creat, Sfatul Ţării, devenit organul suprem al puterii de stat în Basarabia şi Transnistria, a luat cele mai importante măsuri şi hotărâri, între care: apărarea populaţiei de anarhia şi jaful soldaţilor ruşi, numirea de comisari în fiecare judeţ, adunarea dezertorilor şi expulzarea lor în Rusia.
La 2 decembrie 1917, Sfatul Ţării a proclamat Basarabia drept Republica Democratică Moldovenească (în componenţa Republicii Federative Democratice Ruse), care prevedea şi ”includerea în componenţa sa a judeţelor populate de moldovenii din Transnistria”. Proclamaţia a fost redactată şi citită de Pantelimon Halippa, unul dintre fruntaşii luptei pentru cauza Unirii Basarabiei cu România. La începutul anului 1918, Pantelimon Halippa se afla în fruntea curentului unionist, având o contribuţie esenţială la acţiunile care pregăteau unirea Basarabiei cu România.
La 24 ianuarie/3 februarie 1918, Sfatul Ţării întrunit în şedinţă solemnă a votat în unanimitate independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, iar la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării a votat unirea cu România. La 9/22 aprilie 1918 regele Ferdinand a semnat Decretul regal de unire a Basarabiei cu România, contrasemnat de Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Dem. Dobrescu, ministru de Justiţie.

Primăria Municipiului Ploieşti în parteneriat cu Consiliul Judeţean Prahova şi Direcţia pentru Cultură Prahova organizează cea de-a XXX-a ediţie a Festivalului de Poezie “Nichita Stănescu”, în perioada 29-31 martie a.c..
Astfel, la Ploieşti, iubitorii de poezie se reîntâlnesc sub aripa Îngerului Blond şi îl evocă, cu aceeaşi dragoste şi preţuire. Fie că este vorba despre concursuri de recitări, târguri de carte, expoziţii de artă plastică sau evocări la statuile ridicate în cinstea sa, Primăria Municipiului Ploieşti, împreună cu Consiliul Judeţean Prahova şi Direcţia pentru Cultură Prahova îşi reunesc eforturile întru slava lui Nichita.
Iubitorii versului nichitian sunt aşteptaţi, aşadar, să participe la următoarele manifestări integrate în agenda festivalului:
Joi, 29 martie 2018
Parcul “Nichita Stănescu” Ploieşti – Orele 10.00-12.00 – Târg de carte
Centrul Judeţean de Cultură Prahova – Sala de spectacole şi Sala studio “Ion Stratan” ale Centrului Dramatic Mythos
Ora 10.00 – Atelierul de arhitectură literară
Colegiul Naţional “Nichita Stănescu”
Ora 11.00 – Premierea câştigătorilor celei de a VIII-a ediţii a Concursului Naţional “Lecţii cu Nichita” Parcul “Nichita Stănescu” Ploieşti
Ora 12.00 – Întâlnire cu scriitoarea Viorica Răduţă Galeria de Artă a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Ploieşti
Ora 17.00 – Vernisarea expoziţiei-concurs “Omagiu Nichita Stănescu” şi premierea lucrării câştigătoare
Lansarea volumului “Cai verzi” de Ioan Groşescu, cu ilustraţii de Florin Şuţu, Editura Karta Graphic
Centrul Judeţean de Cultură Prahova – Sala de spectacole şi Sala studio “Ion Stratan” ale Centrului Dramatic Mythos
Ora 18.00 – Prietenii lui Nichita Stănescu: dramaturgul Dumitru Solomon. Premiera spectacolului “Soluţia…adecvatică”
Interpretează actorii Grupului de teatru “Atelier 21” Ploieşti. Un exerciţiu scenic de Mihai Vasile
Vineri, 30 martie 2018
Sala de festivităţi a Colegiului Naţional “Ion Luca Caragiale” Ploieşti
Ora 10.00 – Deschiderea oficială a Festivalului Internaţional de Poezie “Nichita Stănescu”, ediţia a XXX-a
Şcoala Gimnazială “Nichita Stănescu” Ceptura
Ora 10.00 – Concursul literar-artistic cu premii “Carte de citire …de la Nichita”, ediţia a II-a, organizat de Şcoala Gimnazială “Nichita Stănescu” Ceptura
Centrul Judeţean de Cultură Prahova – Sala de spectacole şi Sala studio “Ion Stratan” ale Centrului Dramatic Mythos
Ora 10.00 – Atelierul de arta peisajului
Muzeul Memorial “Nichita Stănescu”
Ora 12.00 – “Nichita – 85”. Evocare susţinută de invitaţii din România, Serbia, Republica Moldova, Ucraina. Participă: Acad. Adam Puslojić, Acad. Vasile Tărâţeanu
Lansări de carte: “Dialoguri cu Nichita”, autor Nicolae Băciuţ “Iubire de pietrar”, autor Lidia Obeadă
Momente artistice susţinute de elevii Colegiului de Artă “Carmen Sylva” – Ploieşti şi de membrii Cenaclului Literar “Nichita Stănescu” al Ministerului Afacerilor Interne, Bucureşti Sala de lectură a Bibliotecii Judeţene “Nicolae Iorga”
Ora 12.00 – Lansarea volumului “Cai verzi” de Ioan Groşescu, cu ilustraţii de Florin Şuţu, Editura Karta Graphic. Invitat: prof. Traian Lazăr
Expoziţie de carte: “Nichita Stănescu”
Proiecţie de film documentar: “Nichita Stănescu – Viaţa şi opera” Colegiului Naţional “Ion Luca Caragiale” Ploieşti
Ora. 12.00 – Premierea câştigătorilor celei de a XXX-a ediţii a Concursului “Nichita Stănescu – Dreptul la timp”
Muzeul Judeţean de Artă Prahova “Ion Ionescu-Quintus”
Ora 13.00 – Concursul judeţean de recitări “Sub aripa lui Nichita”, ediţia a XI-a
Parcul “Nichita Stănescu” Ploieşti
Ora 14.00 – Întâlnire cu scriitorii Lucia Postelnicu-Pop şi Grigore Traian Pop
Casa de Cultură Plopeni
Ora 16.00 – Întâlnire cu poezia lui Nichita. Participă: Acad. Adam Puslojic, Acad. Vasile Tărâţeanu, Carolina Ilica, Nicolae Băciuţ
Muzeul Judeţean de Artă Prahova “Ion Ionescu-Quintus”
– Ora 17.00 – Serata “Atitudini”
– Recitaluri muzicale susţinute de elevi şi profesori ai Liceului de Artă “Carmen Sylva” Ploieşti
– Recitaluri poetice susţinute de membrii Cercului de teatru pentru copii al Casei de Cultură “Ion Luca Caragiale” a Municipiului Ploieşti şi de invitaţii lor
– Prelegeri despre opera şi personalitatea marelui poet Nichita Stănescu, susţinute de Mădălina Paula Ştefan şi Gelu Nicolae Ionescu
– Prof. Rodica Georgescu – Muzica instrumentală şi vocea umană
Proiectul educaţional “APROAPE DE NICHITA”
Proiectul se va desfăşura în intervalul orar, 9.00-12.00, respectiv între orele 14.00-17.00, în şcolile din Ploieşti. Sunt alocate cel puţin 15 minute, astfel încât elevii să citească în clasă câteva versuri la alegere din opera marelui poet, să fie organizate dezbateri sau alte activităţi ce au legătură cu viaţa şi opera poetului.
Centrul Judeţean de Cultură Prahova – Sala de spectacole şi Sala studio “Ion Stratan” ale Centrului Dramatic Mythos
– Ora 18.00 – Conferinţa “Prieteni în Câmpiile Elizee: Federico Garcia Lorca şi Nichita Stănescu”, susţinută de regizorul Mihai Vasile
– Ora 18.30 – Spectacolul “La orele cinci spre seară” de Federico Garcia Lorca.
Interpretează actorii Centrului Dramatic Mythos Ploieşti. Scenariul, scenografia şi regia – Mihai Vasile
Sâmbătă, 31 martie 2018
Ora 10.00 – Parcul “Nichita Stănescu” Ploieşti – Ceremonia de depunere de flori la statuia poetului
– Vizitarea Târgului de carte
– Întâlnire cu Acad. Eugen Simion
Centrul Judeţean de Cultură Prahova – Sala de spectacole şi Sala studio “Ion Stratan” ale Centrului Dramatic Mythos
– Ora 10.00 – Atelierul de arta peisajului
Sala Teatrului “Toma Caragiu” Ploieşti
– Ora 11.00 – Festivitatea de premiere a laureaţilor Festivalului Internaţional de Poezie “Nichita Stănescu”
– Expoziţie “Vladimir Zamfirescu”, cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Ploieşti.
Prezintă: Pavel Şuşară, critic de artă
Centrul Judeţean de Cultură Prahova – Sala de spectacole şi Sala studio “Ion Stratan” ale Centrului Dramatic Mythos
Ora 11.00 – Evaluări, discuţii libere, impresii, vernisaje, vizionări de filme şi diaporame etc.
– Ora 12.00 – Prelegerea “Anatomia lui A”, susţinută de prof. dr. Christian Crăciun
– Ora 12.30 – Proiectarea filmului “Măreţia frigului”. Producţie a Studioului de film al Teatrului Equinox Ploieşti (2012). Un omagiu adus poetului Nichita Stănescu. Interpretează actorii Teatrului Equinox Ploieşti. Scenariul, scenografia şi regia – Mihai Vasile. Imaginea şi camera – Mihai Gheorghe
Parcul “Nichita Stănescu” Ploieşti
– Ora 13.00 – Întâlnire cu Nicu Alifantis
– Prezentare carte de caricatură – Marian Avramescu

Doctorandul Sorin Stanciu, de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, a susţinut zilele trecute o conferinţă cu tema ,,Teologia şi construcţia naţiunii în anii ’30”, “disecând” conceptele de teologie politică, naţiune, ortodoxie şi stat creştin în discursul “ierarhilor, părinţilor profesori, al intelectualilor şi filosofilor creştini care se circumscriu unui referenţial creştin”, cu accent pe sistemele lui Nichifor Crainic şi Dumitru Stăniloae. Matricea Românească vă oferă câteva dintre cele mai interesante intervenţii din cadrul evenimentului.

În deschiderea conferinţei, profesorul de Istorie Sorin Stanciu a definit cadrul conceptual al discuţiei, dominat de noţiunea de teologie politică: “Referindu-ne la raportul dintre teologie, naţiune şi stat în câmpul cultural şi politic interbelicromânesc, se poate pune întrebarea în ce măsură o noţiune precum teologia politică, născută într-un spaţiu cultural catolico-protestant, poate fi translatată ca instrument conceptual în spaţiul est-european. La această întrebare, politologul Daniel Barbu răspunde că «Teologia politică este una dintre tentativele procedurale ale teologiei, ştiinţă asociată genealogic adevărului». Această hermeneutică, ce aşază adevărul în confruntare cu puterile din societate şi politică, poate fi un instrument eficient, dacă se raportează critic-reflexiv la acest câmp”.

În prezentarea sa, doctorandul a vorbit pe larg despre relaţia dintre Biserica Ortodoxă Română, privită ca instituţie, şi Marea Unire, despre rolul BOR în înfăptuirea şi consolidarea statului naţional unitar român:

“BOR a fost participantă activă, în limita competenţelor ei, la Războiul de Întregire Naţională, prin cei 250 de preoţi confesori care au asigurat nu numai o îndrumare spirituală, ci şi o asistenţă medicală şi socială Armatei Române, dar şi populaţiei române afectate de Marele Război. Totodată, Biserica Ortodoxă Transilvană a fost catalizatoarea, în Ardeal, dar şi la nivelul întregului areal românesc, alături de liderii politici ai Partidului Naţional Român, a procesului de unificare naţională.

Una dintre direcţiile în care Biserica-instituţie s-a implicat pentru construcţia naţiunii româneşti interbelice a fost identificarea rapidă a necesităţii organizării unitare, la nivel naţional. Unificarea eclezială, sub conducerea Sfântului Sinod din Bucureşti, a contribuit implicit şi la consolidarea statală a României Mari.

Această unificare eclezială s-a realizat cu dificultate, din cauza tradiţiilor bisericeşti, ecleziologice, diferite în provinciile româneşti. Dacă Biserica din Ardeal avea o tradiţie a autonomiei faţă de Stat, faţă de Imperiu, conform statutului şagunian, Biserica Ortodoxă din Regat avea o tradiţie negativă, a unui absolutism ierarhic şi a unei dependenţe, obedienţe faţă de Statul modern.

Unificarea eclezială, sub conducerea Sfântului Sinod din Bucureşti, a contribuit implicit şi la consolidarea statală a României Mari

Printre ierarhii care au contribuit la unificarea eclezială, a întregii Biserici Ortodoxe în spaţiul românesc, s-au numărat Mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului (1882-1955) şi Episcopul Caransebeşului de atunci, dr. Miron Cristea, devenit ulterior Mitropolit, în martie 1919, şi Patriarh al României în anul 1925.

În acest cadru istoric, al unei dezbateri privind reorganizarea bisericească la nivel naţional, preotul teolog ardelean Gheorghe Ciuhandu (1875-1947) considera că unificarea bisericească trebuie construită pe baze canonice şi istorice de continuitate, fiind primul teolog care declară urgenţa înfiinţării Patriarhiei Române.”

Astăzi, 22 martie 2018, la Sfânta Mănăstirea Putna a avut loc Ședința extraordinară a Consiliului Local al Comunei Putna, județul Suceava, pentru adoptarea unei Declarații de unire. #Centenar #MareaUnire La ora 12, în Biserica voievodală a Mănăstirii Putna, s-a slujit Te Deum-ul de binecuvântare. Apoi, membrii Consiliului Local s-au închinat la Mormântul Sfântului Ștefan cel Mare. În continuare, Ședința s-a desfășurat în Sala Tronului a Casei Domnești a mănăstirii. După ce Alexandra Dan a cântat Imnul de stat, Primarul comunei, domnul Gheorghe Coroamă, a propus ordinea de zi, care a fost aprobată, și a motivat importanța și necesitatea adoptării de către Consiliul Local a unei Declarații de unire. Au luat cuvântul domnul Mircea Aanei, fost director al școlii, domnul Ciprian Crețan, actualul director al școlii, și părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna. Domnul Primar a citit textul propus al Declarației, care a fost aprobat în unanimitate, iar membrii consiliului Local și alți reprezentanți ai comunei au semnat-o, în trei exemplare. Un exemplar va rămâne la Primăria comunei, un exemplar la școala din localitate, iar al treilea exemplar la Mănăstirea Putna. Declarația va fi trimisă Prim-ministrului României, Președintelui Camerei Deputaților, Președintelui Senatului, Președintelui României. Declarație de unire Noi, membrii Consiliului Local al Comunei Putna, întrunit în Ședință extraordinară în Sala tronului din Casa Domnească a Mănăstirii Putna, astăzi, 22 martie 2018, în Anul Centenar, împreună cu alți reprezentanți ai obștii sătești, Fii de peste veacuri ai Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, Părinte al neamului românesc, Adunați acolo unde a avut loc prima Serbare a românilor de pretutindeni, în 15 august 1871, Având în vedere că în 1812 românii din stânga și din dreap­ta Prutului au fost despărțiți împotriva voinței lor, prin Tratatul dintre Imperiul Rus și Imperiul Turc, iar în 1940 și 1944 au fost din nou despărțiți împotriva voinței lor, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania nazistă, respectiv a instaurării comunismului în Europa de Est, Deplin încredințați că suntem datori să continuăm efortul generațiilor de români care s-au jertfit pentru unitatea națională, Conștienți că Patria mamă are o datorie morală față de fiii dintre Prut și Nistru, pe care nu a fost capabilă să îi ocrotească în trecut, Rugându-ne Sfântului Voievod Ștefan cel Mare să insufle „duhul sfintei uniri în inimile noastre”, așa cum s-a rugat Regele Ferdinand Întregitorul când a venit pentru prima dată la Putna, în România Mare, HOTĂRÂM de aici, de la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, altar al conștiinței naționale, să depunem toate eforturile pentru realizarea unirii Basarabiei cu Patria mamă ȘI CEREM FERM tuturor românilor, Guvernului, Parlamentului și Președintelui României să facă tot ce este necesar pentru unirea Basarabiei cu Țara. AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!

Casa de Cultură “Ion Luca Caragiale” a Municipiului Ploieşti organizează, în perioada 21 martie – 1 aprilie 2018, în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie “Nichita Stănescu”, ediţia a XXX-a, mai multe acţiuni culturale dedicate celui care a fost supranumit Poetul Necuvintelor. Printre acestea, amintim: Târgul de carte şi de artă tradiţională şi contemporană, ajuns la cea de-a VIII-a ediţie, acţiunea culturală “Caravana Poeziei”, Concursul interjudeţean de recitări pentru liceeni “Sub aripa lui Nichita”, ediţia a XI-a, Proiectul educaţional “Aproape de Nichita”, Serata “Atitudini”, întâlniri cu scriitori, critici literari, recitaluri muzicale, o expoziţie de caricatură.
Acţiunile culturale organizate de instituţia noastră vor avea loc în perioada sus-menţionată, în intervalul orar 10-18, în parcul “Nichita Stănescu”. În caz de vreme nefavorabilă, întâlnirile cu scriitorii şi artiştii invitaţi se vor desfăşura în foaierul Teatrului “Toma Caragiu”, Ploieşti.
Prelegerile, prezentările de carte susţinute de scriitorii, criticii literari, academicienii invitaţi, dar şi recitalurile muzicale se derulează conform următorului program:

MIERCURI, 21 MARTIE 2018
13.00- Întâlnire cu scriitorul şi criticul literar Alex Ştefănescu
Show de caricatură-Marian Avramescu
Caravana poeziei – membrii Cenaclului “Atitudini” al Casei de Cultură “Ion Luca Caragiale” a municipiului Ploieşti vor recita versuri, vor oferi flori, cărţi şi reviste trecătorilor, în Parcul “Nichita Stănescu”

SAMBĂTĂ, 24 MARTIE 2018
14.00 -Recital Iulian Anghel

DUMINICĂ 25 MARTIE 2018
13.00- Recital Cristina Trandafir

MARŢI, 27 MARTIE 2018
12.00-Întâlnire cu scriitorul şi criticul literar Dan Gulea

JOI, 29 MARTIE
Proiectul educaţional “APROAPE DE NICHITA”
Proiectul se va desfăşura în intervalul 9.00-12.00 (pentru elevii care învaţă dimineaţa), respectiv între orele 14.00-17.00 (pentru elevii care învaţă după-amiaza), în şcolile din Ploieşti şi judeţul Prahova. Vor fi alocate cel puţin 15 minute, pentru ca elevii să citească sau să recite la clasă câteva versuri/poeme la alegere din opera marelui poet, să organizeze dezbateri, studii de caz, expoziţii de desen sau pictură cu privire la opera lui Nichita Stănescu.

VINERI, 30 MARTIE
13.00- Concursul interjudeţean de recitări “Sub aripa lui Nichita”, ediţia a XI-a, la Muzeul Judeţean de Artă Prahova “Ion Ionescu-Quintus”
14.00- Întâlnire cu scriitorii Lucia Postelnicu Pop şi Grigore Traian Pop
17.00- Serata “Atitudini”, locaţie: Muzeul Judeţean de Artă Prahova “Ion Ionescu-Quintus”
-recitaluri muzicale susţinute de elevi şi profesori ai Liceului de Artă “Carmen Sylva” Ploieşti;
-recitaluri poetice susţinute de membrii Cercului de teatru pentru copii al Casei de Cultură “Ion Luca Caragiale” a municipiului Ploieşti şi de invitaţii lor
-prelegeri despre opera şi personalitatea marelui poet Nichita Stănescu susţinute de: Prof. Mădălina Paula Ştefan şi Prof.Gelu Nicolae Ionescu;
Prof. Rodica Georgescu-Muzica instrumentală şi vocea umană.

SAMBĂTĂ, 31 MARTIE
10.00- Întâlnire cu academicianul Eugen Simion
13.00 – Întâlnire cu Nicu Alifantis, prezentare de carte
Show de caricatură-Marian Avramescu

Ziua mondială a poeziei (World Poetry Day) este marcată anual la 21 martie, ca urmare a aplicării unei decizii a UNESCO, emisă în timpul celei de-a 30-a sesiuni susţinute la Paris, în perioada octombrie-noiembrie 1999, potrivit www.un.org.
Poezia ne reafirmă umanitatea, dezvăluind pentru toţi oamenii aceleaşi întrebări şi sentimente. Poezia este suportul tradiţiei orale şi, de-a lungul secolelor, poate transmite valorile interioare ale diverselor culturi, se remarcă pe pagina ONU dedicată evenimentului. Practic, de-a lungul istoriei, în fiecare cultură şi pe fiecare continent, poezia a vorbit şi vorbeşte despre umanitatea noastră comună şi despre valorile spirituale comune, transformând cele mai simple poeme într-un catalizator puternic pentru dialog şi pace.
Pentru a cincea oară consecutiv, Institutele Culturale din Uniunea Europeană (EUNIC), organizate în clusterul EUNIC Roma, celebrează poezia europeană la Roma. Evenimentul include o serie de lecturi (în limba originală cu proiecţia traducerii în italiană pe ecran), a cincisprezece poeţi invitaţi. România este reprezentată de poeta Ana Blandiana, un nume de referinţă al liricii contemporane.

 Cu prilejul Zilei mondiale a poeziei, în România se organizează în fiecare an tot mai multe evenimente. În acest an la 21 martie are loc la Târgu Mureş o lectură publică, unde vor citi poeţii: Flavia Adam, Roxana Cotruş, Hristina Doroftei, Ion Dumbravă, Gabriela Feceoru, Kocsis Francisko, Mariana Gorczyca, Cristina Jidveianu, Ioan Mărginean, Soril Miavoe, Eugeniu Nistor, Demény Péter, Ioan Potolea şi Ramona Strete.
În celebrarea Zilei mondiale a poeziei, UNESCO recunoaşte capacitatea unică a poeziei de a surprinde spiritul creativ al minţii umane. Unul dintre obiectivele principale ale sărbătoriri acesteia este de a sprijini diversitatea lingvistică prin exprimarea poetică şi de a oferi un spaţiu de exprimare a limbilor pe cale de dispariţie.
Celebrarea Zilei mondiale a poeziei este, astfel, menită să încurajeze o revenire la tradiţia orală a recitaluri de poezie, pentru a promova predarea poeziei între generaţii, pentru a restabili un dialog între poezie şi celelalte arte: cum ar fi teatru, dans, muzică şi pictură, dar şi pentru a susţine micii editori.

Luni, la Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești ședința literară a Cenaclului „I.L. Caragiale” a debutat cu o scută poezie recitată de Valentin Irimia, urmat fiind de lectura unui eseu în lectura inconfundabilei Kati Enache. Blanca Trandafir și Mihaela Popescu Taulet ne-au încântat cu propriile lor poezii, iar Mihai Ștefan a evocat-o pe poeta Magda Isanoș. Marianei Gheorghe a ales să ne prezinte un pasaj din cartea sa, „DIN INIMA TA, NAȘTE-MĂ! Confesiunea unui suflet în trup”, urmând dezbaterile susținute în mare parte de către Ioan Vintilă Fintiș, Florin Manole, Marian Smaranda și Kati Enache.

Serata s-a încheiat cu un film documentar impresionant, de Cătălin Apostol, despre Spitalul pentru bolnavi neuropsihici de la Călinești, Prahova, considerat de localnici “iadul pe pământ”, populat cu “făpturi de coșmar, rebuturi ale societății, arătari hidoase care fac umbră pământului degeaba”. Cei circa 300 de pacienți trăiesc într-un univers al lor, rupți aproape complet de ceea ce se întâmplă „afară”. Spectatorii pătrund în această lume conduși de unul dintre pacienți, Florin Trâmbițașu, care este conștient că își va petrece restul zilelor între aceste ziduri, alături de ceialți pacienți.

Alături de alți invitați, la recenta întâlnire literară au mai participat: Alice, Ioana și Andrei Neculea, Sebastian Baz, Gabriela Petri, Emanuel Toma, Adrian Rîmniceanu, Leonida Chifu, Florin Oprea Sălceanu, Octavian Onea și Virgil Rădulescu.

Filarmonica “Paul Constantinescu” pregătește un nou concert-eveniment joi, 22 martie, când vă invită la o seară Piotr Ilici Ceaikovski. Programul cuprinde Concertul nr. 1 în si bemol minor, pentru pian și orchestră op. 23 și Suita “Spărgătorul de nuci“, op. 71 A. La pupitrul orchestrei simfonice se va afla maestrul Ilarion Ionescu Galați, iar solistă va fi pianista Daria Tudor, ce se numără printre cei mai talentați fosti elevi ai Colegiului de Artă Carmen Sylva din Ploiești. Violonist, dirijor și director onorific al Filarmonicii din Ploiești, Ilarion Ionescu Galați reușește mereu să suprindă publicul. A dirijat toate orchestrele naționale, iar în străinătate a condus orchestre simfonice din Italia, Statele Unite ale Americii, Elveția, Spania, Rusia, China, Japonia, Mexic, Mongolia, Franța, Belgia, Germania, Turcia, Grecia, Austria, Suedia, Finlanda, Danemarca, Olanda și altele. Daria Tudor a susținut primul concert la vârsta de 9 ani, alături de Orchestra de Cameră Radio şi dirijorul Alexandru Ganea, în Studioul “Mihail Jora” al Radiodifuziunii Române. Despre ea maestrul Galați afirma, în 2007, că este “…un copil de o excepţională valoare… “. A cântat pe scenele filarmonicilor din Iaşi, Sibiu, Piteşti, Craiova, în Sala Mare şi în Sala “Studio” a Ateneului Român, în Studioul “Mihail Jora” al Societății Române de Radio, la “St. Martin in the Fields” – Londra, în Franzosische Friedrichstadtkirche – Berlin, la “Artists Homes” – Berlin, la “Akishino Music Hall” – Kyoto, pe scena “Radialsystem V” – Berlin, pe Scena ICR – Berlin, pe Scena Mare a Teatrului “Givatayim” din Tel Aviv, în Sala “Atelier” a TNB, pe Scena Mare a Consevatorului Regal – Koninklijk din Bruxelles etc. Programul serii cuprinde Concertul nr. 1 în si bemol minor, pentru pian și orchestră op. 23, lucrare scrisă într-o singură lună, în 1874. S-a auzit prima dată în 1875, la Boston, unde a avut un succes răsunător. Astăzi, orice pianist de anvergură îşi face un titlu de glorie din a stăpâni această partitură. La baletul „Spărgătorul de nuci” Ceaikovski a început să lucreze în ianuarie 1892, iar trei luni mai târziu îl finaliza. Ulterior a extras șase scene pe care le-a reunit în Suita “Spărgătorul de nuci”, Op. 71a. Spărgătorul de nuci” s-a bucurat de un mare succes, fiind montat de nenumărate ori, lucru de care nu s-a mai bucurat un alt balet clasic. Preţul unui bilet este de 20 de lei – întreg, 15 lei – pensionar şi 10 lei – elev şi student. Acestea pot fi achiziţionate atât online, pe www.filarmonicaploiesti.eu cât şi de la Casa de Bilete a Filarmonicii “Paul Constantinescu” Ploieşti şi de la Agenția Teatrală. În plus, ne bucurăm să vă anunţăm că în perioada 30 – 31 martie, Filarmonica “Paul Constantinescu” găzduieşte cea de-a doua ediţie a Concursului Internaţional de Vioară şi Violă “Muzica Uneşte România”, organizat sub înaltul patronaj al Primăriei municipiului Ploieşti.

P R O G R A M

Miercuri, 21 martie.

Ora 18:

– Premiera eseului documentar „De la Paris la Țipărești”.

– Vernisajul expoziției de pictură „După 20 de ani” a regizorului Mihai Vasile.

Joi, 22 martie.

Ora 10. Deschiderea atelierelor din cadrul Universității Libere „Nichita Stănescu”

Ora 18. Spectacolul „Poetul ca și soldatul” de Nichita Stănescu. Interpretează actorii Centrului Dramatic Mythos Ploiești. Scenariul și regia – Mihai Vasile.

Vineri, 23 martie.

Ora 10. Atelierul de arta teatrului.

Ora 18. Lecția de muzică. Recital de chitară şi oboi – Iulian Anghel & Lavinia Opriș.

Sâmbătă, 24 martie.

Ora 10. Vernisajul expoziției „Un clasic al fotografiei românești: David Friedmann”. Prezintă Florin Andreescu, Ioan Mihai Cochinescu, Vali Craina, Mihai Vasile.

Ora 11,30. Din istoria Teatrului Equinox Ploiești. Studioul de film. Filme de scurt metraj, unele premiate la festivaluri de gen în țară și străinătate. „H” (1984); „Nichita azi” (1987), „Fericita pasăre şi noi” (2008), „Oglinda” (2008).

Ora 15. Atelierul de semne.

Duminică, 25 martie.

Ora 10. „Dan David – un poet pentru acum”, Prezentarea volumului „Venirea fiului” şi proiecţia filmului „Autoportret”. Texte – Dan David, un film de Mihai Vasile.

Ora 11. „Mari sărbători creştine – Buna-Vestire”. Conferință susținută de Florin Manole, scriitor şi teolog; Proiectarea filmului „Bucură-te, floarea mărului şi nu te speria de rod”.

Ora 15. Atelierul de semne.

Luni, 26 martie.    

Ora 10. Atelierul de imagine.

Ora 18. Spectacolul-lectură de haiku tradițional japonez „Să aprinzi o lumină cu altă lumină”. Interpretează actorii Centrului Dramatic Mythos Ploiești. Scenariul, scenografia şi regia – Mihai Vasile.

Marți, 27 martie.

Ora 10. Atelierul de imagine.

Ora 12. Prietenii lui Nichita Stănescu: pictorul Sabin Bălașa. Proiecția filmului documentar „Sabin Bălaşa – maestrul romantismului cosmic”.

Ora 12,30. Proiectarea eseului cinematografic „Poemele luminii”. Un film de Mihai Vasile

Ora 18. Mesajul adresat lumii cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului.

Ora 18,15. 10 ani de la premiera filmului artistic „Negustorul de amintiri”, coproducție a Televiziunii Române și a Teatrului Equinox Ploiești. Scenariul și regia – Cătălin Apostol

Miercuri, 28 martie.

Ora 10. Atelierul de arhitectură literară.

Ora 18. Proiectul „Teatrul mitologiei românești”. Spectacolul „Torna Umbra”. Interpretează actorii Centrului Dramatic Mythos Ploiești. Scenariul, scenografia şi regia – Mihai Vasile

Joi, 29 martie.

Ora 10. Atelierul de arhitectură literară.

Ora 18. Prietenii lui Nichita Stănescu: dramaturgul Dumitru Solomon. Premiera spectacolului „Soluția… adecvatică”. Interpretează actorii Grupului de teatru „Atelier 21” Ploiești. Un exercițiu scenic de Mihai Vasile.

Vineri, 30 martie.

Ora 10. Atelierul de arta peisajului.

Ora 18. Conferința „Prieteni în Câmpiile Elizee: Federico Garcia Lorca și Nichita Stănescu”, susținută de regizorul Mihai Vasile.

Ora 18,30. Spectacolul „La orele cinci spre seară” de Federico Garcia Lorca. Interpretează actorii Centrului Dramatic Mythos Ploiești. Scenariul, scenografia şi regia – Mihai Vasile.

Sâmbătă, 31 martie.

Ora 10. Atelierul de arta peisajului.

Ora 11. Evaluări, discuții libere, impresii, vernisaje, vizionări de filme și diaporame etc.

Ora 12. Prelegerea „Anatomia lui A”, susținută de prof. dr. Christian Crăciun

Ora 12, 30. Proiectarea filmului „Măreția frigului”. Producție a Studioului de film al Teatrului Equinox Ploiești (2012). Un omagiu adus poetului Nichita Stănescu. Interpretează actorii Teatrului Equinox Ploiești. Scenariul, scenografia şi regia – Mihai Vasile. Imaginea și camera – Mihai Gheorghe.

BookLand Evolution, conferințe practice pentru tineri cu acces GRATUIT , au loc în liceele din 23 orașe importante ale țării. Peste 500.000 de tineri au ocazia să întâlnească oameni de la care au ce învăța, oameni cu reușite și experiențe de împărtășit, oameni care inspiră și motivează. BookLand Evolution va merge din oraș în oraș, poposind în cele mai mari spații culturale, oferindu-le oportunitatea elevilor claselor IX-XII de a întâlni invitați renumiți (actori, scriitori, artiști, sportivi, oameni de afaceri etc.), care își vor dezvălui experiența de viață și felul în care au ajuns să fie printre cei mai buni.

Aflate la a cincea editie, Conferintele BookLand Evolution continua sa promoveze importanta educatiei si sa incurajeze performanta. Zeci de mii de tineri din 23 de orase au participat la actiuni an de an, au interactionat cu peste 1500 de speakeri si au facut primul pas maret inspre cariera care li se potriveste.

La această ediție, Andra Elena Mîrza, membru al Cenaclului literar „Ion Luca Caragiale”, a participat cu volumul său de poezii „Spre Nord”.

Conferintele BookLand Evolution au loc in Ploiesti de luni, 12 martie, pana vineri, 16 martie, avand invitati 15 speakeri. Evenimentul se va desfasura la Palatul Culturii – Sala „Marea Unire” (Str. Sublocotenent Erou Călin Cătălin nr. 1). De luni pana vineri (12 – 16 Martie 2018), in intervalul orar 14:00 – 16:00, vor urca pe scena 15 speakeri pregatiti sa raspunda la toate intrebarile: Ioana Maria Lupascu, Daria Mateescu, Eugen Cristescu, Florin Ionita, Vlad Petre, Robert Burcea, Liviu Draghici, Marian Dragomir, Cristi Georgescu, John Cristea, Sorin Petculescu, Mihail Karaghiaur, Elena Corina Barbu, Gabriel Caramis si Alexe Dumitru. Moderatorul acestei editii este Daria Mateescu.

Ca in fiecare an, intrarea este GRATUITA! In plus, organizatorii va asteapta cu multe surprize si cadouri!

Programul întregii săptămâni îl puteţi găsi aici.

La ultima ședință a Cenaclului literar „Ion Luca Caragiale” Ploiești, așa cum ne-am obișnuit, nu au lipsit Ioan Vintilă Fintiș, Kati Rodica Enescu, Livia Dimulescu, Marian Smaranda, Raul Sebastian Baz, Eugen Petri, Florin Manole, Dan Drăguș, Corin Culcea, Aristotel Averigeanu, Blanca Trandafir, Leonida Chifu, Gabriela Petre, Octavian Onea, Cătălin Apostol și Virgil Rădulescu. Ne bucură faptul că tot mai mulți iubitori de artă și frumos participă la ședințele Cenaclului ploieștean, sala de ședință de la Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești fiind plină.

Ședința a debutat cu revista presei, de această dată ținută de tandemul Fintiș – Smaranda, am avut o frumoasă lectură a autoarei Kati Enache din „Lecția răbdării”, urmate fiind de recenzii și analize. Serata s-a încheiat cu filmările de la Concursul Internațional de Sculptură, din China, 2017, unde Eugen Petri a fost nominalizat între cei 10 artiști.

Când  Filarmonica “Paul Constantinescu“  anunţa  în luna  septembrie a anului  2017  evenimentele cele mai importante ale Stagiunii Aniversare cu numărul 65, “Carmina Burana“ se afla printre cele mai aşteptate concerte. “Carmina Burana“ de Carl Orff va fi pusă în scenă duminică, 11 martie 2018, de la ora 19.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor Ploieşti, cu orchestra simfonică a Filarmonicii “Paul Constantinescu“ şi Tiberiu Soare la pupitrul dirijoral, contratenorul Cezar Ouatu, soprana Ramona Păun, baritonul Stefan Ignat, corul Academic al Filarmonicii “Oltenia” Craiova ce-l are ca manager pe domnul Gabriel Zamfir, lect. univ. dr. și Corul de copii “Allegrezza“ al Colegiului de Artă “Carmen Sylva” din Ploiești, condus de domnul profesor Mihai Nae… detalii AICI.