CENACLUL I.L. CARAGIALE PLOIEȘTI
Terasa CUZA – Luni, 12 iulie, ora 17.oo
PROGRAM
Ilarie Adrian Frone
Emilia Luchian
Mihai Ioachimescu
Leonida-Corneliu Chifu
“Grigore Constantinescu – Muzicologul romantic”
Cea de a 37-a serată culturală Elstar a prilejuit întâlnirea publicului câmpinean dar și ploieștean , membri ai Cenaclului literar I. L. Caragiale, care au venit la Câmpina, cu două scriitoare prahovene sensibile, talentate, profund implicate în viața culturală prahoveană. Serata a fost structurată de amfitrionul evenimentului, Codruț Constantinescu, în două calupuri, la fel de interesante și pline de conținut.
Codruț Constantinescu a prezentat numeroasei audiențe, pe scurt C.V.-ul literar atât al doamnei Livia Dimulescu cât și pe cel al doamnei Anda Mihaela Miroiu. Diana Trandafir a spart gheața afirmând că avem de-a face cu două scriitoare foarte talentate, care s-au făcut cunoscute în lumea literară.
„Amândouă îmi sunt și foarte bune prietene și le felicit. Eu și Livia Dimulescu avem aceleași afinități. Livia scrie și poezie și teatru, pe lângă literatură. Cartea pe care o lansăm astăzi, Interioare, se citește dintr-o răsuflare, te prinde, este un roman de dragoste cu o construcție narativă solidă, este ca o casă, are fundație, ziduri, structură de rezistență dar în interior este o adevărată furtună pentru că cei doi protagoniști trăiesc o adevărată dramă. Cartea pune multe întrebări. Livia Dimulescu construiește două personaje veridice. Din punctul meu de vedere, personajul feminin este o enigmă, un suflet neliniștit.”
D-l Florin Dochia a dezvăluit audienței că a avut privilegiul de a fi printre primii cititori ai cărții când nici nu avea titlu, mai mult l-ar fi și sugerat, ceea ce îl face într-un fel nașul cărții.
„Am citit-o pe îndelete și pot spune că are o arhitectură de înaltă clasă. Livia Dimulescu știe să creeze emoție. Personajul feminin este foarte puternic. Este un roman solid, indiferent de numărul de pagini pe care îl are cartea. În plus, este plină de mirosuri, mai ales de mosc. Eu mi-am găsit locul în această carte.”
Profesorul, eseistul și criticul literar Christian Crăciun, un obișnuit al seratelor culturale a subliniat rafinamentul franțuzesc al analizei cărții „Interioare”.
„Mie mi-a adus aminte de romanul interbelic al lui Constantin Fântâneru din 1932 care se numea cam tot așa, “Interior”. Este un roman analitic, fiind vorba despre o dragoste cu năbădăi. Că tot s-a adus în discuție care dintre personaje ar fi mai puternic, ea sau el, mie mi se pare că dimpotrivă, el este mai puternic. Avem de-a face cu un cuplu din zilele noastre, aflat într-o stare conflictuală din cauza acestor vremuri și a presiunii care este pusă pe cuplul modern, aflat între dragoste și carieră. Ritmul este foarte bun, strâns iar conflictul este unul de tip existențial. Răzbate din roman un acut sentiment al zădărniciei, prin care trece absolut toată lumea care are microbul acesta de a scrie, căci personajul principal masculin asta face, scrie un român. Realitatea s-a topit în carte iar personajul masculin își ucide personajul, în căutarea sensului”.
Livia Dimulescu a mărturisit, în scurta sa intervenție, că mulțumește oamenilor din Câmpina, unde se simte foarte bine, fiind de altfel prima lansare a romanului său, intitulat misterios, „Interioare”.
„Nu mă așteptăm să fie atât de bine primit de oameni pe care nici nu-i cunoșteam. Nu sunt obișnuită cu laudele și sper să fie sincere, știți cum este la aceste lansări. Despre carte nu am multe să vă spun decât că nu știu cum s-a scris. În general scriu cărțile când sunt foarte supărată și cum în ultimul timp am fost foarte supărată… E drept că pe lângă scris, citesc mult dar sunt atrasă și de teatru, sunt foarte activă în acest domeniu fascinant. Literatura este cumva viața mea paralelă.”
Despre adevăratul debut al doamnei Anda Miroiu au vorbit Diana Trandafir, Florin Dochia, Christian Crăciun și Dan Precup. Volumul „Contre-jour” este alcătuit din 43 de poeme traduse și în limba franceză de doamna Liliana Ene.
„Poezia Andei Mihaela Miroiu se încadrează în trendul actual, este abstractă, are cronici bune” a spus Diana Trandafir. Christian Crăciun a atras atenția audienței asupra faptului că „suntem norocoși că la noi nu există deocamdată poezia ideologizată din Occident de acum, chiar dacă, e drept, și noi am avut parte din plin de ea începând cu anii 1950. Poezia Andei Miroiu este o poezie axată pe enunț, o poezie când construită cu barda, când realizată prin metoda șlefuirii, iar titlul inspirat ales, trimite la ambiguitatea umbrei”.
Pentru Florin Dochia poemele Andei Mihaela Miroiu sunt muzicale, fiecare vers având o rupere de ritm iar această poezie nu s-ar scrie atât de ușor.
„Unele poeme au un aer de haiku. Este și o poezie de evaziune, un refugiu în care Anda ne invită. Sper că continue să meargă pe calea aceasta a esențelor.”
Doamna Anda Mihaela Miroiu a dezvăluit că a scris 43 de poeme, la 43 de ani, fiecare poem fiind o treaptă, reușitul volum fiind o punte de legătură între poezie, pictură și frumoasa limbă franceză.
„Cartea aceasta este o însumare a stărilor mele interioare, o poezie a maturității”.
Firiță Carp, editorul ambelor volume și directorul Editurii Detectiv Literar, unde au fost publicate cele două cărți, a mărturisit că se simte foarte bine la Câmpina, printre iubitorii cărții din oraș.
„Mă simt bine aici și doar ascultând, învăț multe și îmi place acest loc și pentru că lucrurile se spun cu eleganță. Cele două cărți au fost două surprize foarte plăcute pentru mine și cred că Dumnezeu le-a mângâiat ușor pe crește pe ambele autoare”.
Următoarele două serate vor avea loc în următoarele două săptămâni (pe 17 iunie si 25 iunie). Vom schimba registrul tematic și vom vorbi despre ultimele două cărți ale cunoscutului profesor câmpinean Constantin Trandafir, critic literar de anvergură națională și despre cartea domnului profesor Armand Goșu de analiză politică despre evoluțiile din Rusia.
Două motive în plus pentru a lua parte la Seratele Culturale Elstar.
(CentrudePresă)
Pe scena Filarmonicii ploieștene, Andrei Taulet, 17 ani, a recitat ultima pozie scrisă de Nicolae Iorga – “Brad bătrân”
Mihaela Popescu a încântat auditoriul cu cele mai recente creații.
Nicu Drăgulin, la “Calendarul lunii iunie”, a recitat din A. S. Pușkin, F. G. Lorca și Cristian Popescu.
Programul a fost completat de “Poemul cel mai recent” (Luminița Bratu, Maria Bem și Mihai Ivănescu) și cele “Zece minute de istorie” ale Emiliei Luchian.
Membrii Cenaclului literar “I. L. Caragiale” l-au omagiat pe Nicolae Iorga, de la a cărui naștere s-au împlinit 150 de ani.
(CentrudePresă)
Foto
Cenaclul literar “I. L. Caragiale”,
Filarmonica „Paul Constantinescu”, Ploiești
7 iunie 2016
Galerie foto
1. Revista presei culturale
Atelierul de comunicare, creativitate și lectură ,,Magia poveștilor” la Filarmonica Ploiești – O poveste și un film – ,,Înflorirea ținutului sterp”, în cadrul Cenaclului literar “I. L.Caragiale”.
De asemenea, regizorul Cătălin Apostol a prezentat publicului, filmul său de scurt metraj “Telefon în Italia”, o producție 2011.
A fost o seară dedicată copiilor, cu și despre copii. După cele două momente au urmat discuții al căror subiect, funcție și de cele două abordări artistice, este unul de continuă actualitate: cum pregătim copiii, cum avem grijă de copii, cum îi educăm, când și cum trebuie sau nu răsplătiți… Abordarea artistică a Emei Petrescu și a lui Cătălin Apostol, tocmai pentru că suscită păreri diverse și contradictorii, considerăm că ar trebui prezentate inclusiv în mediul școlar ori ca temă de reflecție pentru comunitate.
Ploiești, 24 mai 2021.
(Horia Baniciu)
Cu un munte de poeme în spate Ramona atacă dedublarea, recunoaște că numele îi este altul. Chiar și chipul îi este POEZIE.
(Dan Drăguș)
De ziua Sfinților Împărţi Constantin și Elena triplă lansare de carte, Ramona Muller. Buzău 2021.
1. Ema Petrescu : Prezentare ATELIER DE COMUNICARE, CREATIVITATE ȘI LECTURĂ ,,MAGIA POVEȘTILOR”
Ema Petrescu
Eva Vasilescu
2. Lectură ,,MagiaPoveștilor” : creații proprii – idei creative
Delia Giuroiu Ștefan Laazăr Albert Nițescu Mara Mihai
3.Film: ,,Înflorirea ținutului sterp”- Scenariul Ema Petrescu
4. Jocul preferat versus petrecerea timpului la televizor, calculator”
Delia Giuroiu Ștefan Lazăr Albert Nițescu
5. Festivitate de premiere
6. CĂTĂLIN APOSTOL: TELEFON DIN ITALIA
(Un film de scurt metraj)
Vestea bună este și pentru iubitorii artelor din Ploiești, pentru că Livia Dimulescu, colega noastră, a câștigat premiul întâi la secțiunea de proză scurtă a concursului de manuscrise organizat, anul acesta, de Editura Universitară din București. Titlul lucrării câștigătoare este “Femeia la cincizeci de ani”. Prezent la ședința de ieri, 10 mai, Chifu Leonida Corneliu a ținut să amintitească momentul de cenaclu în care el și Marian Zmaranda au avut discuții despre lucrarea premiată.
Felicitări, Livia Dimulescu!
La ședința de ieri au mai participat Ioan Vintilă Fintiș, Emilia Luchian (lector), Gabriela Petri, Florin Oprea Sălceanu (lector), Octavian Onea, Kati Rodica Enache, Alice Neculea, Ema Petrescu, Grațiela Avram, Adrian Șurubaru (lector), Cătălin Apostol
(Asociația Culturală “24pharte”)
Luni, 10 mai 2021, la Filarmonica “Paul Constantinescu” din Ploiești, se vor relua ședințele de lucru ale Cenaclului “I. L. Caragiale”.
Iubitorii artelor sunt așteptați cu creațiile proprii – pentru a fi supuse unei critici profesioniste – sau ca spectatori.
Vă așteptăm!
(Asociația Culturală “24PHarte”)
Raoul Ionescu – Quintus, Năstaca Chifu, Florin Manole, Camelia Minoiu și poetul Dan Minoiu
(CentrudePresa)
Casa Sindicatelor Ploiești, 20 octombrie 2014.
Ruxandra Bohat, Ioan Vintilă Fintiș, Camelia Iuliana Radu, Florin Manole, Chifu Leonida Corneliu
(CentrudePresă)
Ședința de lucru a Cenaclului “I. L. Caragiale”- Ploiești, care trebuia să aibă loc în data de 11 aprilie, la Filarmonica “Paul Constantinescu”, va fi reprogramată din cauza restricțiilor sanitare impuse de pandemie. Data pentru următoarea intâlnire va fi anunțată din timp. Membrii cenaclului și simpatizanții rămân în legătură permanentă, pentru activitățile specifice, prin intermediul publicației “24pharte.ro” și a grupului de pe Facebook, “Cenaclul Literar I. L. Caragiale – Ploiesti“.
(Centru de presă 24pharte)
“Timpul trece pe unde trece cu mai multă repeziciune sau cu încetineală de dragoste.
La Ploieşti, bunăoară, unde minunatul profesor de istorie Nicolae Simache, a cărui amintire o evoc eu acum cu lacrimă în cuvinte şi cu dragoste în limba latină, a nemurit în atâtea generaţii de elevi, la Ploieşti bunăoară, timpul trece prin ceasuri vechi, aşeyate în mijlocul unui muzeu, şi prin albastrele şi pătatele de ulei combinezoane ale făcătorilor de sonde. Trece timpiul prin rubine de ceasuri, tremură pământul la Ploieşti ca taurele, de cât de pupat poate să fie cu tălpile.”
Nichita Stănescu, 1976
29.03.2021
Şedinţa Cenaclului literar I. L. Caragiale începe lin, primăvara zburând pe strune de chitară, omagiu adus de tânărul nostru coleg Alexandru Cristian Popa, tatălui său, poetul Laurenţiu Nicu Popa (“Poveste la o cabană”).
“Revista presei” revigorată de Ioan Vintilă Fintiş , etalează reviste de artă şi literatură: Tribuna, Orizont, România literară, Cafeneaua literară, Argeş etc.
La rubrica “Cel mai recent poem” doamna Luminiţa Bratu ne citeşte ultima sa creaţie “Seri la palat” (Palatul Culturii), dedicată evenimentului “Zilele Bibliotecii Judeţene Prahova” la centenar. Valentin Irimia continuă seria sonetelor sale recitând “Târziuă”. Doamna Maria Bem punctează importanţa comemorării poetului ploieştean Ion Stratan în cadrul evenimentului mai sus amintit. Dumneai consider că personalităţile Ploieştiului, cele care dau lumină, fie că sunt ele scriitori, pictori sau sculptori trebuie mai mult apreciate şi valorizate. Ultimul poem al Mariei Bem intitulat “Sunetul” îşi poartă acordul în sala Filarmonicii Paul Constantinescu. Ramona Mȕller aruncă piatra versului “în interiorul şotronului”.
Ioan Vintilă Fintiş surprinde un alt sunet din repertoriul său liric “Piane vibrând pe sub dealuri”. Omagiul patern continuă pe textele lui Laurenţiu Nicu Popa. Fiul său stoarce anotimpul sentimental în refrene încărcate de sensibilitate (“Avem ceva”, “De eşti petală de crin”). Chitara trece din sunet în mâinile sonetistului Valentin Irimia, care antrenează atmosfera.
Cele “10 minute de istorie” susţinute de doamna Emilia Luchian aşază pe frontispiciul aducerilor aminte trei evenimente importante care au avut loc în luna martie:
1. 14 martie 1881 – Proclamarea Regatului României
2. 27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu România
3. 31 martie 1933 – naşterea lui Nichita Stănescu
Basarabia, teritoriul dintre Prut și Nistru, a fost smulsă de Imperiul Rus în 1812, voievodatului Moldovei.
Al. Vlahuţă scria: “M-ai învăţat, durere, ce e să ai o ţară.”
Nicolae Iorga a avut un rol esenţial în pregătirea demersurilor pentru unirea cu fraţii basarabeni. Deseori el a criticat indiferenţa românilor şi a politicienilor faţă de situaţia de peste Prut şi condamna imoralitatea cinică faţă de oameni şi faţă de Dumnezeu. Nicolae Iorga a fost mobilizat în procesul de românizare, devenind chiar viceprimarul Chişinăului. Ulterior, doctori şi profesori din Muntenia au activat pe teritoriul Basarabiei.
În 1976 Nichita Stănescu este primit la Chişinău. „Am venit de acasă, acasă” spune poetul după sărută pământul dezrădăcinat.
“Nimic nu este altceva.
Piatra îmieste verişoară
Rudă de tată îmi este pomul
Râul se trage din ochiul maică-mii
Nimic nu este altceva.
Cel de ieri şi cu cel de mâine
sunt fraţi de timp.
Cel de sus şi cu cel de jos
sunt fraţi de aer,
Nimic nu este altceva.
Mersul norilor pe cer
e siamez cu mersul norilor pe ape;
starea de tristeţe
e logodnică cu bucuria
iar jalea îmi încoronează
cu o aură de dinţi albi
râsul celui ce a apucat să râdă.
Nimic nu este altceva.
Moartea calului
se odihneşte în fundul ochiului meu.
Moartea acestei toamne
se reazemă cu ceafa pe o pernă albă de zăpadă.
Moartea se aseamănă
întocmai cu naşterea.
Nimic nu este altceva.
Ce am simţit înainte de a mă naşte
voi simţi şi după ce nu voi mai fi.
Cum a fost atunci aşa va fi atunci.
Nimic nu este altceva.
Totul este totul
iar eu sunt tu.
Nimic nu este altceva.”
Eduard Rădună ne citeşte din volumul său de versuri – Pe ţărmul din clepsidră -câteva poeme. “Vis de ţărm şi ape”, “Ţărmuri”, “Portret în roşu” etc.
Ioan Vintilă Fintiş apreciază poezia poetului-preot ca fiind o mare surpriză. Lirica lui Eduard Rădună încearcă să definească cu mare convingere o morală susţinută de versuri complete şi discrete.
Marian Zmaranda consideră volumul lui Rădună ca fiind unul remarcabil. Poetul este la a doua recitare şi prezenţă la cenaclu. Pepita lirică extrasă din filonul versului defineşte tipul existenţial al creaţiei. Fie că este vorba de rimă împerecheată, încrucişată sau de vers liber, poezia lui Eduard Rădună poate dispersa tensiunea ritmică, dar în acelaşi timp are capacitatea de a absorbi neregularităţile. Împletind elementele civilizaţiei din antica Grecie cu cele ale iudeo- creştinismului într-o manieră fertilă, poezia lui Rădună devine una de concepţie. Ritmurile şi tonalităţile filosofice deschid uneori realitatea într-o formulă destul de eterogenă. Structurată pe trei capitole : “ Genune în lumină”, “Ţărmuri lăuntrice” şi “Promontoriul vremii”, cartea poetului relevă fatul că „Eul poetic cunoaște o contopire cu universal experimentând eternitatea în limitele clipei. Iar clipei de eternitate i se opune perisabilitatea existenței; ni se adduce în prim –plan conștiința timpului.” (Gabriela Petri)
Șișul de os se străvede sub ceară
Ascuțit pe toți anii trecuți
Locurile admirate devin locuri lăuntrice, afirmă Zmaranda.
Iar timpul ar fi o apă vie
Sau o ființă de clipe care tresar
La marginea veșniciei și –să nu spui!-
O clipă de veșnicie e chiar
Un timp întreg, în plenitudinea lui.
Însă timpul trece, ora 19 revine post meridian…
Şi precum spunea Nini, poetul oraşului nostru:
“La Ploieşti, adică în acest oraş festiv al limbii române, unde întreţinerea silabei înroşeşte oul şi epitetul deraiază crivăţul iarna, la Ploieşti unde s-a înnodat frânghia limbii de gâtul unui mut pentru întâia oară şi unde prea în viitor s-a arătat limba, de Alexandu macedon ca s-o rezolve cu sobor. În ciuda dezinvolturii ei, limba, vorbirea şi garagara acoperă de fapt ca orice frunză adevărată un obiect al pudorii. Te iubesc e imposibil a spune la Poieşti.”
Dar noi îl iubim….
(Ramona Muller)
Cenaclul “I. L. Caragiale”, 23 martie 2015, la Colegiul Economic “Virgil Madgearu”, Ploiești
Ruxandra Bohat, Călin Derzelea, Puiu Damian Spiridon, Valentin Irimia, Cătălin Apostol, Florin Manole, Dan Minoiu și Ioan Vintilă Fintiș
(Foto Marian Dragomir)
