Tradiții

Startul celei de-a 42-a ediții a Festivalului Internațional de Folclor ‘Cântecele Munților’ se dă mâine cu o Seară românească, de la care nu vor lipsi preparate specifice bucătăriei tradiționale, cântece și dansuri marca Junii Sibiului. Peste 600 de artiști fac spectacol la Sibiu, în 9-14 august 2017, în cadrul festivalului organizat de Consiliul Județean Sibiu și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale ‘Cindrelul — Junii’ Sibiu.

De mâine, 9 august a.c., ‘Cântecele Munților’ pun stăpânire pe Sibiu: cel mai vechi festival folcloric din oraș ne invită la seri tradiționale cu specific culinar, parada portului popular, spectacole în aer liber, ateliere de dans, spectacole în spații neconvenționale și o expoziție de fotografie, toate menite să ilustreze specificul culturii tradiționale din Columbia, Grecia, Polonia, Serbia, Georgia și România.

Deschiderea festivă a acestei ediții a festivalului se face în cadrul Serii românești, organizate miercuri, ora 20:00, la Restaurant ‘Cămara Boierului’ de la Hotel Hilton. Pe parcursul a două ore, membrii Ansamblului Folcloric Cindrelul — Junii Sibiului vor dărui publicului dansuri din Maramureș, Oltenia, Bihor, Moldova, de pe Valea Târnavelor și Valea Hârtibaciului, iar momentele coregrafice vor fi punctate cu cântece în interpretarea soliștilor Alina Bîcă, Oana Tomoiagă, Gabriel Dumitru, Andreea Haisan și a lui Adrian Neamțu, virtuoz al taragotului. Savoarea bucătăriei românești va fi ilustrată prin meniul ce cuprinde gustare țărănească, pomana porcului cu mămăliguță și murături, plăcintă cu mere. ‘Am conceput un eveniment special, care să surprindă esența festivalului, bogăția culturii noastre tradiționale și care să bucure inimile celor care ne sunt alături.’, declară Silvia Macrea, director festival și manager CJCPCT ‘Cindrelul — Junii’ Sibiu.

Tot mâine, în prima zi de festival, la ora 17.00, va avea loc vernisajul expoziției de fotografie retrospectivă dedicată Festivalului ‘Cântecele Munților’ și semnată de fotograful ștefan Trihenea. Expoziția este deschisă la Cercul Militar Sibiu, în perioada 9-14 august 2017.

14 ansambluri din țară și străinătate participă la această ediție a Festivalului Internațional de Folclor ‘Cântecele Munților’: ‘Estefania Caicedo’ — Columbia, ‘Krakus’ — Polonia, ‘Estia Pieridon Mouson Katerinhs’ — Grecia, ‘Laza Nancici’ — Serbia, ‘Kolkhi’ — Georgia, ‘Timișul’ — Timișoara, ‘Cununița’—Arad, ‘Hora’—Mureș, ‘Bucovina’ — Suceava, ‘ Ardealul’, ‘Mărginimea’, ‘Ceata Junilor’, ‘Veteranii Junii Sibiului’ din Sibiu, precum și Ansamblul Folcloric Profesionist ‘Cindrelul — Junii Sibiului’.

Coproducător al festivalului este Societatea Română de Televiziune.

Parteneri sunt Cercul Militar Sibiu și Casa de Cultură a Municipiului Sibiu.

Evenimentele sunt finanțate de Consiliul Județean Sibiu.

Acțiunea este cofinanțată de Consiliul Local Sibiu și Primăria Municipiului Sibiu.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național

‘Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.’

Eveniment susținut de Aria și Ambient

PROGRAMUL

Festivalului Internațional de Folclor ‘Cântecele Munților’, ediția a 42-a, 2017

MIERCURI, 09 AUGUST 2017

17:00 Cercul Militar Sibiu — Vernisajul Expoziției de fotografie retrospectivă Festivalul Internațional de Folclor ‘Cântecele Munților’

20:00 — 22:00 Restaurantul ‘Cămara Boierului’, Hilton Sibiu — Seară tradițională românească, preț meniu 60 lei / persoană; rezervări la tel. 0733/490845

JOI, 10 AUGUST 2017

10:00 — 11:30 Cercul Militar Sibiu (Sala de sport) — Atelier de dans: România și Serbia

10:00 — 20:00 Cercul Militar Sibiu — Expoziție de fotografie retrospectivă Festivalul Internațional de Folclor ‘Cântecele Munților’

20:00 — 22:00 Restaurantul Cercului Militar Sibiu — Seară tradițională sârbească, preț meniu 45 lei/persoană; rezervări la tel. 0740/543387

VINERI, 11 AUGUST 2017

10:00 — 11:30 Cercul Militar Sibiu (Sala de sport) — Atelier de dans: Polonia și Grecia

10:00 — 20:00 Cercul Militar Sibiu — Expoziție de fotografie retrospectivă Festivalul Internațional de Folclor ‘Cântecele Munților’

12:00 Ambient — Spectacol susținut de Ansamblul ‘Laza Nancici’ Serbia

18:00 — 19:00 Bd. N. Bălcescu — Piața Mare Sibiu: Parada portului popular

19:00 Piața Mare Sibiu — Spectacol folcloric ‘Junii Sibiului și invitații lor’: Paul Ananie, Adriana Anghel, Florin Boita, Oana Bozga, Alexandru Brădățan, Bogdan Cioranu, Ancuța Corlățan, Emilia Dorobanțu, Gabriel Dumitru, Bogdan Firu, Daria Gâdea, Andreea Haisan, Ovidiu Homorodean, Vlăduța Lupău, Iulia Mihai, Mădălina Mîrza, Daniel Pop, Vlăduț Sărmaș, Bogdan Toma, Izabela Tomița, Oana Tomoiagă, Georgiana Vița, Ilie Medrea, Adrian Neamțu, Nelu Albu, Viorica Telcean, Robert Târnăveanu, Alina Bîcă, Daniel Rosalim, Marcel Părău, Alina Pinca, Giulia Medrea, Paula Medrea, Camelia Cosma Stoiță, Traian Stoiță, Ioana Brad, Codruța Rodean, Răzvan Năstăsescu, Alexandru Pugna, Mariana Anghel, Mariana Deac, Constantin Enceanu, Gheorghe Turda, Floarea Calotă, Dinu Iancu Sălăjanu, Nicoleta Voica, Laura Lavric, Ionuț Fulea, Ansamblul Folcloric Profesionist ‘Cindrelul — Junii Sibiului’, Ansamblul Folcloric ‘Veteranii Junii Sibiului’, Ansamblul Folcloric ‘Ceata Junilor’ Sibiu.

SÂMBĂTĂ, 12 AUGUST 2017

10:00 — 11:30 Cercul Militar Sibiu (Sala de sport) — Atelier de dans: Georgia și România

10:00 — 20:00 Cercul Militar Sibiu — Expoziție de fotografie retrospectivă Festivalul Internațional de Folclor ‘Cântecele Munților’

19:00 Piața Mare Sibiu — Spectacol folcloric susținut de: Ansamblul Folcloric ‘Cununița’—Arad, Ansamblul ‘Estia Pieridon Mouson Katerinhs’ — Grecia, Ansamblul Folcloric ‘Hora’—Ungheni, județul Mureș, Ansamblul Folcloric ‘Laza Nancici’ — Serbia, Ansamblul ‘Kolkhi’ — Georgia, Ansamblul Folcloric ‘Mărginimea’ — Sibiu — Recital Ana Ilca Mureșan

— Ansamblul Folcloric ‘Timișul’ — Timișoara și soliștii: Andreea Voica, Petrică Irimică Miulescu, Carmen Popovici Dumbravă, Stana Stepanescu

20:00 — 22:00 Restaurantul ‘Grand Hotel’ Sibiu — Seară tradițională poloneză, preț meniu 45 lei/ persoană, rezervări la tel. 0743/619223

DUMINICĂ, 13 AUGUST 2017

10:00 — 11:30 Cercul Militar Sibiu (Sala de sport) — Atelier de dans: Columbia și România

10:00 — 20:00 Cercul Militar Sibiu — Expoziție de fotografie retrospectivă Festivalul Internațional de Folclor ‘Cântecele Munților’

19:00 Piața Mare Sibiu

— Spectacol folcloric susținut de: Ansamblul Folcloric ‘Bucovina’ — Suceava, Ansamblul de Cântece și Dansuri ‘Krakus’ — Polonia, Ansamblul Folcloric ‘Estefania Caicedo’ — Columbia, Ansamblul Folcloric ‘Ardealul’ — Sibiu

— Recital susținut de Nicolae Furdui Iancu, Tudor Furdui Iancu și Formația ‘Crai Nou’—Alba Iulia

— Spectacol aniversar MARIA CIOBANU cu: Narcisa Băleanu, Simona Dinescu, Cristian Fodor, Virginia Irimuș, Andra Matei, Ciprian Pop, Sebastian Stan, Adrian Neamțu, Mariana Ionescu Căpitănescu, Nineta Popa, Leontina Văduva, Ionuț Dolănescu, Maria Ciobanu

Ansamblul Folcloric ‘Ceata Junilor’ Sibiu

Ansamblul Folcloric Profesionist ‘Cindrelul — Junii Sibiului’

Spectacolele sunt prezentate de Iuliana Tudor.

DIRECTOR FESTIVAL: SILVIA MACREA

C.P.

Rezultatele unor cercetări științifice realizate de muzeografi și arheologi din țară privind tezaure și așezări dacice vor fi prezentate publicului în cadrul celei de-a doua ediții a „Zilei Cetății Zânelor”, care va avea loc duminică, în stațiunea Covasna.

Printre acestea se numără așezările dacice din zona Castelului Corvinilor, cetatea dacică de la Ardeu, județul Hunedoara, precum și cetatea dacică din Covasna, ale cărei ziduri au ieșit întâmplător la lumină în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii din rădăcini.

Potrivit președintelui Asociației culturale Cetatea Dacică-Valea Zânelor, Vlad Adrian Vicențiu, participanții la acest eveniment vor avea ocazia de a vedea o expoziție cu obiecte descoperite în timpul lucrărilor arheologice efectuate la cetatea din Covasna, vor putea lua parte la ateliere de olărit și pictură pe vase ceramice și la jocuri tradiționale, cum ar fi țurca și Săpăliga sau Țărușul. De asemenea, vor putea viziona filme istorice despre daci și vor putea face o excursie până la cetate.

„Activitățile din cadrul evenimentului vor avea loc în Poiana Zânelor din Voinești-Covasna, începând cu ora 11,00, parțial în aer liber, parțial în spații special amenajate, astfel încât rugăm publicul să vină pregătit corespunzător. Pentru excursia la Cetatea zânelor vă recomandăm să aveți încălțăminte potrivită pentru drumeții la munte.”, a menționat președintele asociației, precizând că participarea publicului la acest eveniment este gratuită.

Potrivit specialiștilor, cetatea dacică din Covasna a fost ridicată în urmă cu aproape două mii de ani și este una dintre cele mai mari cetăți dacice din afara Munților Orăștiei, fiind înconjurată de cinci ziduri fortificate înalte de aproape doi metri, foarte bine conservate.

Cercetările la cetate au început în anul 1998 de o echipă coordonată de dr. Viorica Crișan, de la Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, aici fiind descoperit, printre altele, un templu dacic.

Dr. Viorica Crișan a declarat, pentru AGERPRES, că templul se aseamănă cu unul dintre cele existente la Sarmizegetusa Regia și este o raritate pentru cetățile din afara Munților Orăștiei. Este posibil să fi fost folosit de daci pentru a aduce ofrande zeilor, în interiorul acestuia fiind găsite foarte multe oase de animale și vase, în special cești de opaiț, dar și mărgele și alte piese de podoabă, fabricate din chihlimbar și sticlă, fibule, pandantive, catarame, vârfuri de săgeți, pinteni, etc.

Potrivit unei legende, cetatea de la Covasna ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, iar potrivit alteia, aici ar fi ascunsă o importantă comoară.

„Da, se spune că în interiorul cetății ar fi o pivniță în care se găsește un tezaur foarte mare (…) Sigur, sunt multe legende care vorbesc despre comori, dar eu cred că cea mai mare comoară sunt informațiile pe care, până la urmă, cetatea ni le dă, legate de modul de lucru la vremea respectivă. Cetatea a presupus un efort uriaș ca să fie ridicată (…), putem vorbi de un întreg munte tăiat și fortificat. (…) Nu știm dacă a fost ultimul refugiu al lui Decebal, noi am vrea să fie așa, dar nu avem nicio dovadă. Știm că Decebal s-a îndreptat către o cetate din Est, dar este greu de spus dacă a fost cetatea de la Covasna sau nu.”, a spus Viorica Crișan.

„Ziua Cetății Zânelor” este organizată cu sprijinul Primăriei Covasna, al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeului Brăilei ‘Carol I’, Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, Asociației Cultural-Creștine ‘Justinian Teculescu’ și Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Covasna.

O.M.N.

La vedere și totuși ascunsă, în mijlocul Munților Apuseni, Țara Zarandului încă mai „toarce” povești din bătrâni. Aici moara face mălai, cuptorul cu lemne coace pâine, iar albinele încă mai aduc din dulceața mierii pure. Timpul a stat în loc, dar pe la colțuri de case îmbătrânite speranța își face simțită apariția.

Un sat de bătrâni, din comuna Petriș, ar fi putut să aibă soarta a zeci sau sute de astfel de localități rurale din România: să moară încet, pustiit. Am fi spus iar: “Ne mor satele, dispar tradițiile, pleacă tinerii”. Dar cineva s-a încăpățânat să schimbe povestea Țării Zarandului. I-a învățat pe oameni “să pescuiască” din nou, a salvat tradițiile și le-a transformat din artă străveche în… profit, pentru zile în care tinerii își vor îndrepta din nou privirea dinspre oraș spre locul acela frumos, în care natura doar a creat cadrul pentru oamenii care vor nu doar să salveze ci să construiască.

Camelia M.

Ministerul Culturii lucrează la o inițiativă legislativă de încurajare, protecție și perpetuare a datinilor și de recunoaștere a statutului de meșteșugar popular, inclusiv de predare în școală, a declarat duminică, pentru AGERPRES, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.

Prezent la Târgul meșteșugurilor tradiționale de la Buzău, ministrul Romașcanu a spus că ‘în acest moment, vedem că la tot pasul se amestecă tradiția și creația originală cu creația made in China, ca să spun așa’.

“Creatorul popular trebuie să fie protejat și trebuie să găsească sprijin, să găsească locul unde să-și expună marfa, să fie încurajat să predea mai departe tradiția și acest lucru se poate face doar împreună cu Ministerul Educației prin includerea în orele opționale a predării meșteșugurilor, pentru ca ceea ce este acum apanajul celor mai în vârstă să devină o pasiune și pentru cei mai tineri’, a mai declarat sursa citată.

Potrivit ministrului Culturii, la acest proiect de lege se lucrează împreună cu meșterii populari, pentru a stabili ce trebuie întreprins pentru ca aceștia să poată trăi de pe urma muncii lor.

Dorin I.

Prima Academie a Iei din România va lua ființă în localitatea harghiteană Tulgheș, locuită preponderent de români, și va avea rolul de a păstra și a transmite mai departe tradițiile și portul popular.

Prima întâlnire de lucru pentru concretizarea acestui proiect a avut loc în cursul zilei de luni, la muzeul etnografic din localitate, la eveniment fiind prezenți meșteșugari din zonă, oameni de cultură din Harghita, Iași și Neamț, dar și inițiatoarea comunității online La Blouse Roumaine, Diana Andreea Tănăsescu.

Ideea înființării unei Academii a Iei, în fapt un centru de țesături și cusături tradiționale, îi aparținei unei tinere din Tulgheș, Cristina Timariu, care își dorește ca aceasta să fie punctul de plecare în păstrarea tradițiilor și a identității naționale.

‘IA AcademIA este infrastructura sufletului nostru, așa am concluzionat. IA AcademIA este momentul de la care pornim pentru a concretiza păstrarea tradițiilor, păstrarea identității naționale, pentru a trage un semnal de alarmă că trebuie să fim respectați ca națiune pentru a nu mai permite nimănui să ne fure identitatea, modelele, pentru a nu mai vedea designeri care ne fură ia, ne fură tradiția și identitatea, până la urmă’, a declarat Cristina Timariu.

Aceasta a spus că, în cadrul centrului, se vor organiza workshopuri, iar toți cei care vor dori vor putea să învețe de la bătrânele satului să coasă sau să țeasă.

‘De la Tulgheș nu vor pleca iile vechi — acelea vor rămâne identitatea noastră — vor pleca, în schimb, ii noi, dar cu modele autentice vechi. Ia de Tulgheș va fi înregistrată ca marcă oficială și sperăm ca Tulgheșul, în curând, să fie un centru de creație și învățare pentru toți cei care doresc să reînvețe să fie români în Harghita’, a punctat Cristina Timariu.

La rândul său, inițiatoarea comunității online La Blouse Roumaine, Diana Andreea Tănăsescu, care susține acest proiect, alături de primăria din Tulgheș, precum și de școala și muzeul din localitate, a spus că Academia Iei va deveni un nou curent spiritual, educațional, cultural și economic, care va pleca din Harghita. Aceasta a donat muzeului din localitate o ie oltenească și a venit cu ideea înființării la Tulgheș a unui muzeu al iei, primul din România.

Prezentă la eveniment, designerul Agnes Toma a vorbit despre Academia Iei ca despre un proiect foarte ambițios și ofertant și a punctat faptul că “este important să spunem cine suntem, să preluăm tradiția și să o ducem mai departe”.

Agerpress

Ateliere de pictură, de modelaj în lut și de confecționat bucurii din lână împâslită vor fi organizate, de joi până duminică, la Muzeul Național al Țăranului Român, informează organizatorii într-un comunicat.

Joi, între orele 10,00 și 11,30, sunt organizate Jocuri mețeriste (II) cu Valentina Bâcu, iar de la ora 12,00 va avea loc un Atelier de confecționat bucurii din lână împâslită cu Ioana Tănase, iar vineri, de la 10,00, va fi deschis un atelier de Pictură pe sticlă, cu Bogdan Herăscu, în timp ce la ora 12,00, Călin Torsan va organiza atelierul Povești cu urechi.

Sâmbătă vor organizate, începând cu ora 10,00, Atelierul de modelaj în lut cu Crina Cranta și Atelierele de țesături și cusături susținute de Lidia Stareș.

Prețul pentru participarea la un atelier este de 15 lei pentru fiecare participant.

Până pe 30 iulie, în Sala Tancred Bănățeanu a MNȚR este deschisă expoziția de pictură intitulată “O teofanie în piatră și în duh. Să reînviem mănăstirea ortodoxă românească de la Iordan”.

Expoziția, care a avut loc în luna mai și la Institutul Cultural Român din București, cuprinde lucrări ale unor artiști remarcabili — pictori și sculptori, membri ai Uniunii Artiștilor Plastici — din aproape toate filialele țării: București, Timișoara, Iași, Cluj, Bacău, Constanța, Dej, Bistrița, Deva.

În perioada 4 august — 27 septembrie, în Sala Tancred Bănățeanu, va fi vernisată expoziția “Minunata lume nouă — Case ale migranților români”.

“Expoziția își propune să puncteze diverse aspecte ale migrației și boom-ului din construcții, ilustrând consecințele acestora asupra satelor, regiunii și peisajului cultural. ‘Minunata lume nouă’ prezintă exemple de case din țara Oașului, Maramureș și Bucovina, regiuni din nordul României cu un accentuat caracter rural. Acestea se disting de casele tradiționale prin culori intense, etaje numeroase, decorațiuni din granit și marmură. Proprietarii noilor case muncesc în timpul anului în Italia, Spania, Franța sau Marea Britanie”, se arată în comunicat.

O mare parte din fotografiile expoziției sunt realizate de fotograful Petruț Călinescu. Alte fotografii aparțin artistului Matei Bejenaru, precum și unui număr important de cercetători care au documentat această temă în România și în țările de destinație.

La București, expoziția va fi însoțită de un program special de evenimente conexe, format din patru proiecții de filme documentare — “Aici… adică acolo”, regia Laura Căpățână, primele două părți ale trilogiei “The Last Peasants”, regia Angus Macqueen, “Searching for Patrick”, regia Daniel Djamo, Oana Popan, și “Waiting for August”, regia Teodora Ana Mihai” — care analizează tema migrației din perspective diferite. Proiecțiile vor avea loc la Cinema Muzeul Țăranului.

P.C.

Încet, încet, românii își recuperează identitatea și se conectează la adevăratele rădăcini, cele geto-dacice. Așa se face că tot mai mulți dintre români vor să reitereze această moștenire purtând veștminte cu simboluri străvechi.

O pereche de tineri din Ploieşti au hotărât să aibă o cununie civilă într-un mod inedit, atrăgându-ne atenţia prin tenta istorică pe care cei doi au dat-o celui mai important eveniment din viaţa lor, dar şi prin simplitate.

Potrivit observatorulph.ro, nașii au fost pe măsură și au preferat portul românesc, intrând în tradiția poporului românesc.

Chiar dacă prețurile vestimentației și, implicit, accesoriilor sunt exagerate, evenimentul merită!

Peste 200 de copii și tineri din țară și din Republica Moldova și Bulgaria se întrec, începând de marți, la faza națională a Olimpiadei “Meșteșuguri artistice tradiționale”, ajunsă la cea de a 22-a ediție, potrivit unui comunicat de presă.

Pentru prima dată, la această olimpiadă a micilor meșteșugari vor fi prezenți și artiști din Mexic, care vor face demonstrații privind folosirea hârtiei, apei și făinii, pentru crearea de figurine specifice acestei țări.

Principalul avantaj al acestei olimpiade a micilor meșteșugari este faptul că mulți dintre cei care în anii trecuți au câștigat premii la această competiție au ajuns meșteșugari sau restauratori renumiți, reușind să își facă o meserie din această pasiune.

Copiii și tinerii se vor întrece în țesut, brodat, cusut, confecționat podoabe, port popular, păpuși, opinci, dantelă, împletit, sculptură în lemn, încondeiat ouă, pictată icoane pe sticlă și pe lemn, ceramică, olărit sau confecționat măști, potrivit organizatorilor.

În paralel cu această olimpiadă are loc o tabără dedicată copiilor și tinerilor cu dizabilități din întreaga țară, unde și aceștia vor face demonstrații de păstrare a tradițiilor.

Ediţia din acest an reuneşte 263 de participanţi, din 33 de judeţe ale ţării, inclusiv Sibiu și București, dar şi din străinătate, respectiv Mexic, Republica Bulgaria şi Republica Moldova.

Olimpiada „Meşteşuguri artistice tradiţionale” este o întrecere educativă care urmăreşte conştientizarea şcolarilor asupra valorilor civilizaţiei populare româneşti. Elevii înscrişi în concurs participă la diferite secțiuni, precum: ţesut, brodat, cusut, confecționat piese de port popular etc. Ediția din acest an beneficiază de o finanțare în valoare de 50.000 lei din partea Administraţiei Fondului Cultural Naţional.

I.P.

Mii de oameni sunt aşteptaţi, la sfârşitul acestei săptămâni, în judeţul Alba, în comuna Avram Iancu şi pe Muntele Găina la Târgul de Fete, cea mai mare şi cea mai cunoscută sărbătoare populară din România, manifestare atestată documentar din anul 1816.

Târgul de Fete a început sâmbătă, în comuna Avram Iancu, cea mai apropiată localitate de Muntele Găina, deschiderea oficială fiind marcată de cântelece tulnicăreselor din Apuseni. Tulnicele sunt instrumente simbol ale Târgului de Fete, dar şi ale Ţării Moţilor. În acest an, la ceremonia de deschidere va participa şi Fanfara ”Augustin Bena” a judeţului Alba.

De la ora 14.00, va avea loc la Muzeul Memorial ”Avram Iancu” un moment evocator în memoria lui Avram Iancu, declarat erou al naţiunii române.

În centrul comunei Avram Iancu vor avea loc un târg al meşterilor populari şi o expoziţie de fotografie etnografică denumită ”Timp Străvechi” şi semnată Vasile Sârb şi elevii săi de la Clasa de Arte Vizuale Moderne din cadrul Centrului de Cultură ”Augustin Bena”.

De la ora 17.00, în centrul comunei Avram Iancu va avea loc un spectacol folcloric la care vor lua parte: Ansamblul Folcloric ”Arieşul” din Cîmpeni, Ansamblul Folcloric ”Brădeana” din Sohodol, Ansamblul Folcloric „Tradiţii Uiorene” din Ocna Mureş, Ansamblul Folcloric „Augustin Bena” al judeţului Alba şi Ansamblul de dansuri coordonat de Alexandra Oargă şi Flaviu Mârza. De asemenea, pe scenă vor urca Dumitru Fărcaş şi soliştii Roxana Reche, Nicolae Plută, Floricica Moga, Nicolae Tuhuţ, Dorina Nariţa, Maria Filimon, Cătălin Haşa. La ora 20.00, va avea loc un foc de artificii, apoi participanţii vor urca pe Muntele Găina, unde de la ora 21.00 va avea loc un recital susţinut de trupa RE-BORN, iar de la ora 21.40, un concert extraordinar de muzică folk cu Vasile Şeicaru, Mircea Vintilă, Vali Şerban, Florin Săsărman.

Petrecerea va continua pe Muntele Găina până târziu în noapte cu discotecă în aer liber, focuri de tabără şi focuri de artificii, atmosfera fiind întreţinută de MC şi DJ SEGA, într-un show de lumini şi efecte speciale.

Târgul de Fete continuă, duminică, de la ora 10.00, cu un ceremonial solemn la Crucea Iancului de pe Muntele Găina, unde va avea loc o slujbă Te Deum iar oficialităţile prezente la eveniment vor depune coroane de flori. La ora 10.30, va fi deschis Târgul Meşterilor Populari la care meşteri iscusiţi îşi vor prezenta roadele muncii. La ora 11.00, va începe un spectacol extraordinar de folclor în care vor evolua Ansamblul Folcloric „Urmaşii Magherilor” din Albeni (Gorj), Ansamblul Folcloric „Doina Mureşului” din Arad, Ansamblul Folcloric „Floarea Barcăului” din Marghita (Bihor), Ansamblul Folcloric din Cluj, Ansamblul Folcloric „Augustin Bena” al judeţului Alba, alături de: Nicolae Furdui Iancu, Ioana Ardelean, Mirela Mănescu, Leontina Fărcaş, Nicolae Tuhuţ, Roxana Reche, Nicolae Plută, Cătălin Haşa, Maria Filimon, Floricica Moga, Dorina Nariţa. De asemenea va evolua şi Ansamblul de dansuri al Centrului de Cultură Augustin Bena Alba coordonat de Alexandra Oargă şi Flaviu Mârza.

Managerul Centrului de Cultură ”Augustin Bena” Alba, Alexandru Pal, a declarat, vineri, pentru News.ro, că Târgul de Fete de pe Muntele Găina este cea mai complexă acţiune culturală organizată de instituţia sa, la care îşi aduc aportul logistic dar şi cu resurse umane numeroase instituţii publice din judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara.

”Târgul de Fete de pe Muntele Găina este pe drept cuvânt un brand important al României, iar manifestarea este cunoscută ca fiind cea mai mare sărbătoare populară în aer liber. În vechime sărbătoarea era un prilej pentru oamenii din zonă să se întâlnească venind din localităţile apropiate Muntelui Găina, să îşi revadă rudele sau prietenii, iar pentru tineri să se cunoască, să lege prietenii şi chiar să se căsătorească. În prezent Târgul de Fete de pe Găina reprezintă şi încercarea noastră de a susţine şi promova meşteşugurile tradiţionale, portul popular românesc, obiceiurile şi tradiţiile dar şi muzica populară autentică. Sperăm ca şi în acest an mii de oameni să urce pe Muntele Găina pentru a preţui împreună tradiţiile noastre strămoşeşti invitaţia organizatorilor fiind ca în fiecare an: Hai pe Muntele Găina! Hai pe muntele dragostei!”, a spus Alexandru Pal.

Accesul pe platoul de pe Muntele Găina, unde se desfăşoară manifestările, este posibil pentru autoturisme şi microbuze de până la 20 de locuri. Drumul a fost reparat în ultima perioadă astfel încât este practicabil pe toată porţiunea până pe platoul montan, însă se recomandă doar accesul autovehiculelor în stare tehnică bună. Pe drumul judeţean DJ 762 se ajunge în comuna Avram Iancu, localitatea cea mai apropiată de Muntele Găina, iar de aici drumul se continuă pe un drum pietruit până pe platoul unde au loc manifestările. Pe munte este amenajată o zonă de campare, există cisterne cu apă şi zone cu curent electric pentru cei care vor să petreacă două zile în natură.

Pentru buna desfăşurare a Târgului de Fete de pe Muntele Găina, inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică Alba desfăşoară, începând de vineri, acţiuni de supraveghere şi control pentru serviciile de alimentaţie publică organizate pe parcursul evenimentului în comuna Avram Iancu şi pe platoul de pe Muntele Găina.

Ordinea şi liniştea publică la Târgul de Fete este asigurată de peste 100 de poliţişti şi 70 de jandarmi.

Manifestările din cadrul Târgului de Fete de pe Găina sunt organizate de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba şi Primăria Avram Iancu, însă acestora li s-au alăturat în organizare numeroase instituţii publice dar şi consiliile judeţene din Bihor, Arad, Hunedoara şi Cluj.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina este cunoscut ca fiind cea mai mare sărbătoare populară în aer liber. Târgul se desfăşoară atât în comuna Avram Iancu, la poalele Muntelui Găina, cât şi pe un platou montan la o altitudine de aproape 1.500 de metri. Târgul de Fete de pe Muntele Găina se organizează, în fiecare an, din vremuri străvechi, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie.

Potrivit etnografilor, la Târgul de Fete se adunau locuitorii din Munţii Apuseni pentru a face schimb de produse dar era şi un prilej pentru întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, care veneau aici cu părinţii. Pregătirile pentru urcatul pe munte se făceau cu câteva zile înainte iar duminica cu noaptea în cap se urca pe munte în poiana unde avea loc târgul. Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoţii care participau la acest eveniment. Ceremonia era însoţită de cântece şi schimb de jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau. Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816.

În decursul timpului, la Târgul de Fete au participat, potrivit relatărilor istorice, personalităţi importante precum împăratul austriac Franz Joseph I, în timpul unei vizite în Transilvania, în 1852, primul-ministru al României din perioada interbelică Ionel I. C. Brătianu, pentru vizita acestuia fiind amenajată o tabără de corturi, sau regele României Ferdinand I, în 1924, în prezenţa căruia s-a sfinţit „Crucea Iancului”.

În prezent, Târgul de fete de la Găina s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, la care îşi dau concursul locuitorii din zona Munţilor Apuseni, din judeţele apropiate şi chiar din ţinuturi mai îndepărtate ale ţării. Târgul de Fete se organizează, la fel ca şi în vechime, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie. Deschiderea o fac vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, după care urmează programul artistic al participanţilor care durează până spre seară. Începând din 2006, Târgul de Fete de pe Muntele Găina este marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba şi are ca slogan chemarea: ”Hai pe Muntele Găina, hai pe muntele dragostei!”

news.ro

Cunoscut ca fiind un mare făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme secetoasă, Sfântul Ilie Tesviteanul, este sărbătorit în data de 20 iulie în fiecare an.

Sfântul şi marele proroc Ilie a primit de la Dumnezeu darul de a deschide şi închide Cerurile.

Se spune că a fost ridicat la Cer în vârtej de vânt, într-un car de foc, tras de cai scăpărători, în timp ce mergea alături de Elisei, ucenicul său. Ilie, care în limba română înseamnă „Al cărui Dumnezeu el este” a fost un proroc evreu menţionat în A treia carte a regilor din Vechiul Testament.

Tradiţia spune că, din porunca lui Dumnezeu, prorocul a părăsit ţinutul lui Israel îmbrăcat în piele de viţel şi s-a dus la râul aflat dincolo de Iordan, unde a stat în casa unei văduve sărace care a primit plata ospitalităţii sale prin faptul că pe toată perioada secetei covata cu făină şi ulei nu i s-a mai golit.

După câteva zile de şedere în casa acestei văduve, fiul acesteia a murit, iar femeia în durerea ei l-a acuzat pe Sfântul Ilie că ar fi adus necazul asupra casei sale. Sfântul Ilie l-a luat pe copil şi după ce suflă de trei ori asupra lui, tânărul a revenit la viaţă, Sfântul profeţind prin acest lucru învierea morţilor.

Tradiţii şi obiceiuri din popor

În popor se crede că nu este voie să se mănânce mere până în ziua de Sfântul Ilie. De asemenea, nu este permis ca aceste fructe să se lovească unul de altul, întrucât ar chema astfel grindina care ar distruge plantaţiile. De Sfântul Ilie, oamenii obişnuiesc să ducă merele la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că în acest fel ele vor deveni „mere de aur”pe lumea cealaltă.

O credinţă populară de Sfântul Ilie spune că, pentru ca sufletele copiilor morţi să se veselească, trebuie ca femeile să cheme copii străini şi să-i aşeze sub un măr pe care mai apoi să-l scuture şi să dea de pomană fructele căzute, conform crestinortodox.ro.

Alte superstiţii de Sfântul Ilie spun că, în această zi, se culeg plantele de leac, se recoltează mierea şi nu se lucrează. De altfel, oamenii credeau că Sfântul Ilie aduce ploaia, furtunile şi grindina.

C.S.

Mai mulți bucătari olari, care își creează singuri oalele în care gătesc, din România, Ungaria și Bulgaria, se vor întrece în preparate tradiționale, timp de trei zile, de vineri până duminică, în Muzeul ASTRA din Dumbrava Sibiului, cel mai mare muzeu în aer liber din Europa, potrivit unui comunicat de presă remis luni.

“În perioada 19-23 iulie 2017, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului va avea loc cea de-a V-a ediție a Târgului Frumos. Ceramic. Folositor. Ceramica de Saschiz. Pe parcursul a trei zile, olari din România, Ungaria și Bulgaria se vor întrece la roata olarului și vor găti pe vatră deschisă, în vase de lut, rețete tradiționale. Comisiile de jurizare alcătuite din speciali?ti în domeniu vor desemna cei mai buni olari și cei mai buni bucătari — olari”, se arată în comunicat.

“Vizitatorii Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului sunt invitați să participe la demonstrațiile de olărit și de gătit sau să cumpere vase frumoase, bine arse, în care mâncarea își păstrează în întregime gustul natural.’, a declarat Karla Roșca, muzeograf la Muzeul ASTRA.

În perioada 21-23 iulie 2017 în Târgul de țară se vor organiza ateliere de olărit pentru copii și adulți.

Demonstrațiile culinare se vor desfășura la Târgul de țară din Muzeul în aer liber de vineri (21 iulie) până duminică (23 iulie) începând cu ora 9.30. Olarii-bucătari vor găti în vase de lut pe vatră deschisă sau în cuptor rețete tradiționale bulgărești, șvăbești, maghiare și românești, precum: Plăcintă bulgărească cu brânză sărată (Banitsa), Budincă de cartofi (Patatnik), Schwäbische Krumpir — Suppe mit Eier, Sarmale cu varză murată și varză dulce, Ciorbă de ied, Mâncare cu legume, Gulaș unguresc, Tocană de porc, Supă de cartofi cu cârnați de Csabai (Csabai Zurek), Pulpă de vită cu găluște sau fidea (Marhacombot készítek vadasan gombóccal vagy tésztával), Gulaș tâlhăresc (Betyár gulyás).

Sâmbătă și duminică, 22 și 23 iulie 2017, membrii comunității maghiare din Sibiu (Asociația Maghiarilor din Sibiu) vor pregăti pentru degustare câte un ceaun de Supă de varză (Tóros káposztaleves) și de Gulaș Palóc (Palócgulyás).

După cum bine se ştie, ţara noastră are înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO următoarele situri: bisericile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Maramureş, bisericile fortificate din Transilvania, fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei, Delta Dunării, mănăstirea Horezu şi cetatea din Sighişoara.

În plus, Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii are incluse din România: ritualul Căluşului, Doina, ceramica de Horezu, Colindatul de Ceată Bărbătească şi Tehnicile Tradiţionale de Realizare a Scoarţei (ultimele două împreună cu Republica Moldova).

Apoi, lista românească a Rezervaţiilor Biosferei UNESCO are ca reprezentante: Delta Dunării, Munţii Retezat şi Rezervaţia Pietrosu Mare din Munţii Rodnei, în timp ce reţeaua globală UNESCO a geoparcurilor include Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului.

Tot prestigioasa instituţie culturală patronează Reţeaua Oraşelor Creative UNESCO, care numără în prezent 116 oraşe din 54 de ţări, printre care NU se află şi România, însă vecinele noastre Bulgaria, Ungaria sau Ucraina, da (cu oraşele Nessebar, Budapesta, Pécs, Kiev şi Lvov).

Un alt tip de zone protejate, probabil cel mai complex, este Peisajul Cultural, unde, de asemenea, România încă NU a înscris nimic, deşi respectiva reţea UNESCO conţine deja 88 de situri, câteva dintre acestea fiind transfrontaliere, inclusiv din ţări din apropierea noastră – precum Ungaria, care are trei Peisaje Culturale: pusta Hortobágy, regiunea viticolă Tokaj şi lacul Fertő/Neusiedlersee (ultimul împreună cu Austria), Polonia (cu zona de pelerinaj Kalwaria Zebrzydowska şi marele parc Muskau – gestionat comun cu Germania) ori Ucraina (care a înscris vechea colonie greacă Cherson cu peisajul agricol antic înconjurător, amplasate în Crimeea ocupată azi de către Rusia).

În accepţiunea UNESCO, Peisaj Cultural înseamnă acel spaţiu unde umanitatea şi natura s-au îmbinat într-un mod intim şi îndelungat, rezultând o simbioză specială şi bine echilibrată între oameni şi mediul înconjurător.

Aceste Peisaje pot fi sate, grădini, livezi, pajişti, păşuni, agroterase, drumuri, poteci şi împrejmuiri, spaţii sacre, locuri cu biodiversitate remarcabilă sau unde se conservă viaţa tradiţională, meşteşuguri ancestrale sau tehnici agricole vechi, care pot fi încă practicate ori ce au dispărut deja – dar ale căror urme sunt încă vizibile…

Pe baza criteriilor de mai sus, România ar putea înscrie cu certitudine în UNESCO, dacă s-ar dori acest lucru, două Peisaje Culturale: Ţara Maramureşului, respectiv Podişul Târnavelor.

1. Ţara Maramureşului

Reprezintă, din punctul de vedere al vieţii tradiţionale, cel mai bine conservat teritoriu

din Uniunea Europeană. Bine delimitată de munţii care înconjoară depresiunea de 3400 kmp, cu 220 mii locuitori şi peste 60 de localităţi, aceasta a fost unită de comunişti împreună cu Chioarul, Codrul, Lăpuşul şi părţi ale Sătmarului într-un nou judeţ Maramureş, care n-a reuşit până azi nici să devină un tot unitar, nici să aibă un caracter comun, drept pentru care amprenta Peisajului Cultural nu se poate suprapune decât peste vechea zonă etnografică cunoscută sub numele de Ţara Maramureşului.

Locuitorii arealului sunt majoritari români, dar există şi o enclavă importantă de vorbitori ai limbii ucrainiene (a căror cultură tradiţională are multe similitudini cu cea a românilor) precum şi comunităţi mai mici de maghiari, rromi, germani (ţipţeri) şi câţiva evrei.

Sătenii au creat, cel puţin începând din secolul al XIV-lea, de când pot fi urmăriţi în documentele de arhivă, o complexă cultură agro-pastorală cu particularităţi unice, multe reminescenţe medievale fiind perpetuate până în ziua de azi (elemente ale arhitecturii civile şi eclesiastice, păstoritul, mobilierul de interior cu ruda, paturile şi laviţele, frizele de blide, părţi ale costumului, tipuri de ornamente, o serie de meşteşuguri, elemente de folclor etc.).

Cei mai mulţi locuitori din satele înşirate de-a lungul văilor au fost şi sunt crescători de

animale (oi, vaci, cai, capre, porci, păsări, mai rar bivoli). Cel mai multe animale sunt adăpostite mare parte din an în grajdurile din curtea casei, fiind hrănite cu iarbă şi fân uscat, o parte a lor urcând vara pe  păşunile montane, în transhumanţă, iar altele fiind lăsate să pască liber prin fânaţuri, cu precădere primăvara şi toamna. Motivul acestui tip de gospodărire a terenului constă în insuficienţa spaţiului economic, dominat de pădurile montane care ocupă jumătate din Ţara Maramureşului şi care nu permite păşunatul tuturor animalelor. Animalele dau lapte şi derivatele sale, carne, lână şi piei, iar caii (rar, bivolii şi încă mai rar, boii) tractează mii de căruţe.

De-a lungul secolelor, terenurile situate în extravilanul satelor, între aşezări şi muntele împădurit, au fost modelate complex, codrii fără sfârşit de odinioară devenind un amestec de livezi, fânaţuri, păşuni, pădurici şi arbori izolaţi, delimitate de garduri vii, de lemn sau de piatră, de pâraie, şanţuri, poteci şi drumuri, în aşa fel încât locul să poată fi exploatat cel mai judicios.

Astfel, acest teritoriu este cât se poate de reprezentativ (conform criteriilor Agenţiei Europene de Mediu), pentru conceptul High Nature Value Farmlands, care defineşte spaţiile rurale unde agricultura tradiţională este ocupaţia principală, locuri caracterizate printr-o vegetaţie naturală sau semi-naturală foarte variată, terenurile fiind uneori integrate într-un imens mozaic precum cel descris mai sus, arealele respective aflându-se de obicei în afara ariilor protejate.

Acolo, iarna se taie unii copaci pentru lemn de foc şi se gunoieşte solul cu îngrăşământul natural scos din grajduri. Primăvara se curăţă terenurile, se recoltează aracii de alun (care servesc la construirea gardurilor, împletitul coşurilor sau ca beţe pentru fasole), se ară şi se plantează. Vara şi toamna devreme se face fân (de obicei una-două recolte pe an), se recoltează plantele medicinale şi fructele de pădure: ciuperci comestibile, fragi, mure, măceşe, afine, alune etc.

Prin exploatarea pădurilor din zonele joase dar şi cele montane, se obţine lemnul de foc sau de lucru, în timp ce poienile, marginile şi rariştile codrului sunt păşunate.

Maramureşul a fost supranumit « ţara lemnului » deoarece cândva totul era făcut din lemn, de la biserici până la case, porţi, acareturi şi garduri, unelte sau obiectele de zi cu zi. Astăzi lemnul este mult mai puţin important; totuşi aici se păstrează peste 80 de biserici de lemn vechi, dar şi recente (regiunea este singura unde tipologia bisericilor monument UNESCO este în continuare reprodusă identic şi la scară mare), câteva mii de case şi acareturi de lemn (numărul lor este într-o scădere îngrijorătoare şi accelerată), sute de porţi monumentale etc.

Practic, întregul teritoriu de azi al Ţării Maramureşului este încă utilizat de către practicanţii modului de viaţă tradiţional, începând de pe cursul râurilor folosite ca sursă de apă, forţă motrice pentru instalaţiile tehnice hidraulice ori sursă de hrană (peşte) şi până la cele mai înalte piscuri muntoase, care sunt păşunate vara.

Casele satelor sunt înconjurate de parcele arate, livezi şi fânaţuri, mai sus întinzând-se agroterasele construite cu trudă în secolele trecute pentru a îmblânzi pantele dealurilor.

Plantele cultivate sunt comestibile (cartofi, fasole, porumb, legume, zarzavaturi), furajere (sfeclă, dovleci, lucernă), tehnice (in, cânepă, medicinale), ornamentale etc. Un studiu a relevat faptul că maramureşenii dintr-un anumit sat identificau 435 specii de plante: 250 melifere, 172 medicinale, 87 comestibile, 82 de specii furajere (din care rezultau 24 tipuri de fân) etc. !

Prin curţi, grădini sau prin fânaţuri sunt cultivaţi pomi fructiferi, soiuri vechi autohtone altoite pe suporţi sălbatici, ori hibrizi contemporani (meri, pruni, peri, nuci, cireşi etc.), fructele folosindu-se crude sau preparate (gemuri sau pălincă- brand local) sau chiar la hrana animalelor.

Dacă gradul de conservare al arhitecturii vernaculare a Maramureşului lasă de dorit, alte lucruri sunt păstrate ca nicăieri altundeva: locuitorii regiunii practică cel mai mare număr de meşteşuguri şi ocupaţii populare din Europa contemporană, pentru uzul propriu, nu doar demonstrativ, pentru turişti, dintre care am identificat 63: diverse forme de prelucrarea lemnului şi a textilelor, fierăritul, olăritul, confecţionarea de opinci, de pălării de paie, de coşuri, de măşti ritualice, de butoaie, de icoane pe sticlă şi lemn etc. Sute de femei utilizează regulat războiul de ţesut, produsele lor fiind în principal covoarele şi hainele populare – pe care mii de oameni le poartă la sărbători, Maramureşul fiind ultimul loc de pe continent unde mai persistă în uzul curent ambele tipuri complete de straie tradiţionale: de iarnă şi de vară.

Aici se păstrează şi cel mai variat şi arhaic grup de instalaţii hidraulice ţărăneşti din lemn aflate încă în funcţiune în Europa: vâltorile folosite la spălatul şi îndesatul covoarelor şi a altor ţesături, morile de cereale, pivele pentru postav, daracele pentru scărmănat lâna şi chiar o batoză de treierat cereale, fără a mai socoti sutele de distilerii de alcool.

Obiceiurile laice şi religioase sunt conservate ca nicăieri altundeva, fie că vorbim despre riturile legate de naştere, nuntă şi moarte, ori de acţiunile şi obiceiurile legate de Paşti, Rusalii, Sfânta Maria, Crăciun etc. S-au păstrat şi obiceiuri cu iz precreştin, precum Tânjaua (ritual agrar dedicat primului plugar, încheiat cu o rugăciune adresată Soarelui), dar şi celebrul şi unicul Cimitir Vesel de la Săpânţa, despre care se spune că ar avea anumite origini în antichitate – prin versurile rimate care iau moartea în derâdere şi care par a proveni din « verşurile » recitate şi azi la înmormântări. În Ţara Maramureşului mai toţi locuitorii ştiu să danseze tradiţional, făcând acest lucru de câte ori au ocazia (mai ales la nunţi, botezuri şi la festivalurile locale), dar şi să cânte melodii populare. Munca în comun – claca, încă este practicată, atunci când se construieşte o casă, se ridică o biserică, se recoltează o parcelă întinsă de cartofi etc.

Într-un alt registru, Ţara Maramureşului are una dintre cele mai ridicate biodiversităţi din Europa, cu 11 mii de specii de plante şi animale, un rai al florilor sălbatice, fluturilor (1600 de specii de lepidoptere) şi al păsărilor cântătoare, cu păduri care adăpostesc carnivore mari (urs, lup şi râs). În regiune sunt cunoscute sute de izvoare minerale (majoritatea neutilizate), dar şi mlaştini periglaciare şi lacuri sărate.

Aproape jumătate din spaţiul neantropizat intensiv este teoretic protejat, făcând parte din Parcuri Naturale (Munţii Maramureşului), Naţionale (Munţii Rodnei) sau din situri Natura2000, însă satele tradiţionale cu zestrea lor, nu beneficiază practic de nici un fel de protecţie!

Clasarea Peisajului Cultural Ţara Maramureşului ar putea duce şi la conservarea şi valorificarea suplimentară a elementelor recunoscute deja de către UNESCO în regiune: bisericile medievale de lemn, covoarele tradiţonale şi Rezervaţia Biosferei Pietrosul Mare din Munţii Rodnei.

1. Podişul Târnavelor

Cunoscut prin bisericile fortificate ale saşilor şi cu un patrimoniu natural şi antropic bine

păstrat, Podişul Târnavelor se întinde între râurile Târnava şi Olt, acoperind cam 4000 kmp şi având vreo 150 de sate cu cca 100 mii locuitori, fără a pune la socoteală oraşele de pe margine (Sibiu, Făgăraş, Braşov, Sighişoara şi Mediaş).

Acolo se păstrează cinci din cele şapte biserici medievale fortificate protejate de UNESCO: Biertan, Valea Viilor, Saschiz, Prejmer şi Viscri, precum şi oraşul Sighişoara, cu centrul vechi inclus în Patrimoniul Mondial.

Colonizat de germani în secolele XII-XIII, Podişul Târnavelor a cunoscut o emigraţie masivă a acestora în ultimele decenii, azi saşii devenind minoritari, populaţiile dominante fiind românii, rromii precum şi puţini maghiari, în timp ce armenii din Dumbrăveni au dispărut prin asimilare. Saşii rămaşi sunt ceva mai numeroşi în localităţile: Braşov, Sibiu, Mediaş, Cisnădie, Sighişoara, Petreşti, Râşnov, Hălchiu, Agnita, Alţâna, Hărman ori Măieruş, aşezarea cu cel mai pregnant caracter săsesc fiind Mălâncrav, Viscri rămânând satul cel mai bine conservat.

Arhitectura aşezărilor s-a păstrat aproape intactă vreme de sute de ani: case de cărămidă arsă sau nearsă, acoperite cu olane ceramice, având forme şi volume unitare, cu porţi zidite înspre drum, suficient de înalte pentru a lăsa să treacă o căruţă încărcată cu fân (precum în Maramureş), cu curţi pietruite, locuinţele fiind continuate de grajduri şi coteţe, ansamblurile fiind închise cu şuri imense, plasate perpendicular, în spate aflându-se grădini de legume şi apoi de livezi, graniţele proprietăţilor fiind marcate de multe ori prin şiruri de nuci în dosul cărora se află păşunea satului sau alte terenuri arabile.

Terenurile au toate aproximativ aceeaşi suprafaţă (grădinile – cam jumătate de hectar, iar livezile – dublu), dispunere faţă de reţeaua de drumuri şi mod de utilizare, habitatul fiind atât de bine păstrat de parcă ar fi fost protejat de lege, ceea ce nu s-a întâmplat!

Mai în toate satele există biserici medievale (doar câteva fiind reconstruite în urma incendiilor sau prăbuşirilor) care, pentru a face faţă atacurilor din secolele XV-XVII, au fost fortificate în cele mai variate şi atrăgătoare forme, cu turnuri multietajate, coruri întărite, rânduri de curtine simple, duble sau chiar triple, punctate de turnuri şi bastioane, dar şi de şanţuri de apărare etc. Interioarele acestora sunt pe măsura exterioarelor, conţinând fresce, altare poliptice, orgi, covoare şi mobilier vechi etc. În unele localităţi s-au păstrat palate şi conace nobiliare, iar oraşele de pe margine: Sibiu, Braşov, Sighişoara şi Mediaş au fost puternic fortificate.

Zonele care compun arealul respectiv au fost denumite de saşi: Altland (ţinutul vechi, între Olt şi Hârtibaciu), Waldland (ţinutul pădurii, spațiul dintre Hârtibaciu și Târnava Mare), Weinland (ţinutul vinului dintre cele două Târnave), Haferland (ţinutul ovăzului dintre Rupea şi Sighişoara), Burzenland (Ţara Bârsei) etc.

Habitatul natural al regiunii se apropie de perfecţiune, Podişul Târnavelor fiind considerat unul din ultimele peisaje medievale ale Europei, rămas practic neschimbat de sute de ani, extrem de caracteristic pentru conceptul High Nature Value Farmlands, precum Maramureşul. Acolo se păstrează cele mai bogate păşuni din relieful deluros al continentului, pajiştile tapisate cu stejari secular formând un peisaj unic, care aduce cu savana africană. Micile văi ce brăzdează regiunea sunt despărţite de culmi deluroase acoperite cu păduri în care trăiesc ultimii urşi şi lupi din sectoarele joase ale Europei. Biodiversitatea remarcabilă (zona este sit Natura2000) este cuantificată, printre altele, de cele 650 specii de fluturi şi molii descoperite până în prezent.

Privind hărţile de secol XVIII observăm că dispunerea suprafeţelor împădurite şi defrişate a rămas aceeaşi până azi, la fel ca şi majoritatea reţelei de poteci şi de drumuri de căruţă, lucru care este absolut remarcabil!

Locuitorii satelor sunt, în majoritate, practicanţi ai agriculturii sustenabile. Producţia agricolă înseamnă în primul rând cerealele (mai ales porumb şi grâu), cartofii, legumele, fructele etc. Apoi se remarcă creşterea animalelor: vacile pasc pe imaşul comunal, oile sătenilor sunt strânse în stâne toată vara, iarna animalele fiind hrănite cu fânul recoltat în sezonul cald. Produsele obţinute sunt carnea, laptele din care se obţin brânzeturi, lâna – valorificată parţial etc. Numărul atelajelor tractate de cai este foarte ridicat, în zona Făgăraşului încă mai există bivoli, în micro-ferme fiind crescute şi porcine (renumit este porcul de Bazna) sau păsări (găini, raţe, gâşte şi curcani). Unul dintre cele mai tipice produse ale regiunii este vinul de Târnave – Jidvei.

Meşterii care mai sunt prezenţi prin sate prelucrează nuielele, fierul sau cuprul (cazangiii rromi). Pe alocuri se ard cărămizi, ţigle şi plăci de teracotă, se produce ceramică, curele de piele şi cărbune de lemn, se stinge varul, se confecţionează şi pictează mobilă de lemn, iar gospodinele prepară pâine pe vatră, turtă dulce, gem de rubarbă, supă de mere, prăjitura hecleş etc.

Dintre tradiţii şi obiceiuri, cea mai deosebită instituţie săsească este cea a Vecinătăţilor, care reprezintă asocieri între vecini, după criteriul aşezării spaţiale. Astfel, toţi locuitorii majori ai unei străzi sunt organizaţi într-o Vecinătate de sprijin şi ajutorare reciprocă. Cu toată diminuarea drastică a numărului saşilor, azi luptă să mai supravieţuiască câteva mici Vecinătăţi la Saschiz, Turnişor, Cristian sau la Miercurea Sibiului, organizate tot mai puţin pe criterii de spaţialitate şi din ce în ce mai mult pe bază de prietenie şi compatibilităţi, în Vecinătăţile contemporane fiind prezenţi mai nou şi etnicii români.

Turnul slăninilor este un alt exemplu de supravieţuire a convieţuirii comunitare, constând într-un spaţiu (în general un turn al bisericii fortificate) unde întregul sat îşi păstra în siguranţă rezervele de hrană, care erau utilizate în anumite condiţii şi după un ritual precis. Mai există şi azi câteva turnuri ale slăninilor funcţionale, precum odinioară, la Gârbova, Cristian sau Cincşor.

Obiceiuri tradiţionale încă păstrate sunt Fasching-ul (varianta transilvăneană a carnavalului occidental), Kronenfest-ul din zona Rupea (sărbătorirea trecerii la vară) sau parada Lolelor – personaje mascate, groteşti, care aveau rolul de a proteja lăzile Vecinătăţilor, manifestări reînviate în ultimii ani în mai multe locaţii din regiune.

Chiar dacă elementul etnic săsesc este tot mai redus numeric, iar germanii rămaşi sunt, în majoritate, orăşeni şi nu agricultori ori meşteşugari din mediul rural, moştenirea spirituală şi materială, adică « rânduiala » atât de deosebită a lor, este încă palpabilă în regiunea propusă.

Desigur, dosarul Podişului Târnavelor mai include multe date neamintite aici, care, bine structurate, ar trebui să determine Comisia UNESCO să accepte această posibilă candidatură.

În afara celor două Peisaje Culturale prezentate succint mai sus, pe listele organismului

cultural internaţional ar putea intra Ţinutul Secuiesc (cu scrierea runică, viaţa tradiţională, gastronomia, pelerinajul de la Ciuc etc.), acel sector din Munţii Banatului unde se practică agricultura pretehnologică şi mai funcţionează morile cu ciutură, peisajele viticole din unele sectoare ale Subcarpaţilor, simbioza om-natură din Munţii Poiana Ruscă sau Trascău, Patrulaterul Aurifer al Munţilor Apuseni (unde, însă nu prea mai sunt mineri tradiţionali ori şteampuri funcţionale, iar distrugerile provocate de exploatările din perioada comunistă sunt imense) etc.

Concluzionând, în vederea prezumtivei prezentări a celor două candidaturi propuse mai

sus, pe lângă implicarea obligatorie a Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, a Institutului Naţional al Patrimoniului şi a Ministerului Culturii cu insituţiile subordonate, ar trebui să participe cu expertiza lor şi fundaţiile non-profit care acţionează în cele două regiuni. Impedimente clar sesizabile sunt faptul că Podişul Târnavelor este împărţit administrativ între trei judeţe: Sibiu, Braşov şi Mureş, iar în Ţara Maramureşului numărul asociaţiilor implicate activ în conservarea zonei este unul foarte limitat. Totuşi, cu sprijinul instituţiilor de cultură publice şi private, precum şi cel al specialiştilor independenţi, se poate reuşi.

Personal, sunt dispus să particip cu baza de date pe care o deţin, pentru completarea dosarelor de clasare în UNESCO a Peisajelor Culturale Ţara Maramureşului, respectiv Podişul Târnavelor.

Merită, şi trebuie, ca România să facă acest pas important într-un mod cât mai rapid şi profesional cu putinţă!

Teofil Ivanciuc

Muzeul Național Cotroceni a lansat concursul de design de obiect. Artiștii interesați trebuie să pornească de la istoria spațiului cultural, de la figurile istorice asociate cu muzeul sau de la patrimoniul deținut și să creeze suveniruri pentru vizitatori.

Concursul este dedicat artiștilor din industriile creative, îndeosebi studenților și tinerilor debutanți.

Obiectele pot fi accesorii vestimentare, decorațiuni, produse de papetărie și design grafic, țesături și alte produse capabile să reflecte valorile și identitatea Muzeului.

Juriul va fi format din 6 specialiști care vor analiza proiectele.

Artiștii interesați pot să se înscrie online până pe 25 august. În urma evaluării propunerilor, juriul va acorda 5 premii în valoare de 10.000 lei fiecare.

Festivalul itinerant de folclor „Garofița Pietrei Craiului”, eveniment care promovează tradițiile și diversitatea culturală, are loc la acest sfârșit de săptămână, în mai multe localități din județul Brașov.

Festivalul Internațional de Folclor „Garofița Pietrei Craiului” – ediția a XI-a se desfășoară la Făgăraș, Prejmer, Castelul Bran și în Piața Sfatului din Brașov, în perioada 7-9 iulie. Vor participa ansambluri folclorice din șase țări (Polonia, Serbia, Grecia, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, România), care oferă publicului o experiență multiculturală unică, potrivit organizatorilor.

„Festivalul este unul intinerant, pentru că am considerat că este important ca ansamblurile folclorice din cele cinci țări să se întâlnească cu ansambluri folclorice din mai multe zone culturale ale județului Brașov. Manifestarea promovează cultura imaterială a țărilor din Balcani și a țărilor vecine României. În această zonă a Europei, unde s-a simțit mereu tensiunea problemelor de ordin etnic — să le spunem așa, acest festival vine în întâmpinarea unor relații de prietenie, promovează toleranța, identitatea națională, valorile autentice ale fiecărei țări. Împreună, întâlnindu-ne la acest festival, promovăm toate aceste lucruri, care eu consider că sunt foarte importante”, a declarat, vineri, Marius Cisar, directorul Centrului Cultural „Reduta”, organizatorul festivalului.

Vineri, începând cu ora 18.00, ansamblurile internaționale din cele cinci țări, dar și ansambluri de dansuri românești și ale minorităților maghiară și germană din județul Brașov, vor susține un spectacol în Piața Republicii din Făgăraș.

Sâmbătă, spectacolele vor continua la Castelul Bran și la Prejmer.

Duminică, este ziua dedicată brașovenilor, când va avea loc parada costumelor populare începând cu ora 17.00, și spectacolul de gală, în Piața Sfatului, de la ora 19.00.

Participă ansamblurile Folk Dance Group “Poznan” din Polonia, “Sylogos Thrakon Komotinis” din Grecia, “KUD Prvi Partizan” din Serbia, Ansamblul “Vidin” din Bulgaria și Ansamblul “Tenelija” din Bosnia Herțegovina, precum și ansamblurile “Poienița” și “Korona” ale Centrului Cultural “Reduta”. Seara de gală va fi deschisă cu un recital susținut de Dinu Iancu Sălăjanu, alături de Ansamblul Instrumental “Țara Silvaniei”.

J.P.

Liderii comunităților românești din județele Covasna și Harghita au avut, în ultimii 25 de ani, o strategie pentru păstrarea istoriei, culturii, credinței ortodoxe și identității naționale românești în zonele din centrul țării locuite majoritar de maghiari, însă acestea au nevoie de mai mult sprijin din partea statului român, a declarat pentru AGERPRES dr. Ioan Lăcătușu, unul dintre membrii marcanți ai societății civile românești din Sfântu Gheorghe.

Strategia a vizat, printre altele, crearea unor instituții identitare românești, consolidarea societății civile, publicarea unor studii și documente privind continuitatea românilor în Sud-Estul Transilvaniei, precum și aducea în spațiul public a unor personalități românești născute în această parte a țării, a precizat Ioan Lăcătușu, director al Centrului European de Studii Covasna-Harghita.

El a amintit că una dintre primele organizații nonguvernamentale românești din județul Covasna a fost Liga cultural-creștină ‘Andrei Șaguna’, fondată în urmă cu două decenii și jumătate de un grup de intelectuali, care a contribuit la înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei de la Miercurea Ciuc, a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, Centrului Ecleziastic de documentare ‘Mitropolit Nicolae Colan’ și a editurilor ‘Grai românesc’ și ‘Eurocarpatica’.

‘Ne-am prins, cum se spune, de poala bisericii (…) și am început să creionăm un statut care își propunea apărarea identității românești în contextul istoric cunoscut și întărirea instituțiilor fundamentale pentru păstrarea identității (…) Am conceput un sistem de atragere a specialiștilor din țară și, astfel, am instituit seria sesiunilor de cercetări științifice, care au crescut de la an la an (…) Am început să strângem documente, să le tezaurizăm și să le introducem în circuitul public, am început să ne recuperăm personalitățile, le-am realizat busturi, am dat numele lor unor străzi sau școli pentru a le introduce în conștiința publică, să putem arăta peste timp că am fost, cum am fost și că nu am fost oricum (…) Strădaniile ligii, alături de ale instituțiilor create și ale altor asociații și fundații românești, s-au amplificat odată cu înființarea Forumului Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș (…) Deci, a avut o strategie de păstrare și afirmare a identității românești’, a declarat arhivistul Ioan Lăcătușu.

Potrivit acestuia, în contextul social-economic actual, comunitățile românești din județele Covasna și Harghita se află în fața unor noi provocări, cărora nu le vor putea face față fără sprijinul statului român.

‘După 25 de ani, obiectivele Ligii ‘Andrei Șaguna’ au rămas aceleași, dar suntem conștienți că vremurile s-au schimbat și trebuie să ne adaptăm (…) După 25 de ani, ne confruntăm cu scăderea numărului populației românești, avem probleme cu asigurarea profesorilor de limba română de naționalitate română, avem probleme cu funcționarea învățământului românesc (…), dar cea mai mare problemă este lipsa egalității de șanse în ce înseamnă finanțarea proiectelor culturale. Suntem în continuare discriminați și (…) există o diferență enormă între ceea ce face statul maghiar pentru sprijinirea acestei zone (județele Covasna și Harghita — n.r) și ce face sau, mai bine zis, nu face statul român pentru zonă. Nu împotriva maghiarilor, ci pentru a asigura caracterul multietnic și pluriconfesional al zonei’, a mai spus Ioan Lăcătușu.

Referindu-se la planurile de viitor, a menționat că unul dintre obiective este valorificarea solidarității și ‘capitalului de afectivitate’ de care beneficiază românii din Covasna și Harghita din partea românilor din țară și sensibilizarea și atragerea sprijinului Guvernului României.

‘Nu cred că se mai poate merge la nesfârșit cu această discriminare la adresa celor aproape 100.000 de români din mijlocul României, care, dacă va continua, va avea consecințe pe termen lung (…) Jumătate din comunitățile românești din Covasna și Harghita au acum sub o sută de membri, sunt comunități mici și îmbătrânite, care nu au capacitatea proprie de a-și asigura menținerea și afirmarea ca români în zonă’, a mai spus Ioan Lăcătușu.

Declarațiile au fost făcute în contextul aniversării a 25 de ani de la fondarea Ligii cultural-creștine ‘Andrei Șaguna’, eveniment care a debutat pe 20 iunie și care a cuprins o serie de manifestări care au culminat joi cu prezența la Sfântu Gheorghe a ÎPS Laurențiu Streza, mitropolitul Ardealului și a PS Andrei, episcopul Covasnei și Harghitei.

Manifestările se vor încheia sâmbătă, cu lansări și prezentări de carte la Casa memorială ‘Romulus Cioflec’ din localitatea covăsneană Araci.

Agerpres

Cea de-a doua ediție a Congresului de Cultură și Civilizație Daco-Română s-a deschis joi, în Piața Dacia din Buzău, cu un spectacol folcloric la care au participat peste 200 de persoane, oficialități locale și invitați România și alte șase țări.

Congresul are loc în perioada 6-9 iulie, fiind organizat de Fundația ‘Origini Carpatice’ și cofinanțat de CJ Buzău.

“Sunt prezenți invitați din șase țări. Evenimentul are ca scop transmiterea informației istorice din domeniul civilizației geto-dacice și o reactualizare a acesteia în conformitate cu ultimele cercetări și descoperiri în domeniul istoric. Obiectivul general se circumscrie profilului Fundației ‘Origini Carpatice’, de promovarea a valorilor istoriei neamului și ale moștenirii cultural-religioase în contextul păstrării identității naționale”, a declarat pentru AGERPRES președintele Fundației ‘Origini Carpatine’, Ștefan Davidescu.

Potrivit acestuia, la prezenta ediție au fost înscrise peste 200 de comunicări, dintre care 30 vor fi prezentate în plen.

La Congres participă, printre alții, gen. (r) Mircea Chelaru, Gheorghe Funar, Gheorghe Iscru, George Cadar, Leon Zăgrean, Dumitru Ioncică, Mircea Țicleanu, Branislav Stefanoski (Macedonia), Marius Finca (Canada), precum și invitați din Franța, Germania, Italia și Republica Moldova.

Invitații vor vizita Așezările rupestre de la Colți-Alunișu, trovanții de la Ulmet și alte vestigii istorice și geografice din județul Buzău.

Agerpres